Cât costă un copil în România? INS nu publică un „cost al copilului”: Ancheta bugetelor de familie dă medii pe gospodării, nu pe copii. Îl poți estima, totuși, din două repere publice. Pe scala folosită de Eurostat, un copil sub 14 ani adaugă circa 580 de lei pe lună la pragul de sărăcie al familiei (2024). Coșul pentru un trai decent calculat de FES și Syndex arată 2.341 de lei pe lună în plus pentru primul copil, la prețurile din septembrie 2025, din care 1.677 de lei fără rata locuinței și fondul de economii. Alocația de 292 de lei acoperă doar o parte.
Mai jos găsești calculul pe vârste, estimarea până la 18 ani, ce schimbă concediul de creștere în bugetul casei și un plan în cinci pași pentru bugetul familial cu copii, cu toate conturile într-un singur loc.
Esențialul
- Între circa 580 și 2.341 de lei pe lună adaugă un copil la bugetul familiei, în funcție de reper: pragul de sărăcie pe scala Eurostat (2024) sau coșul pentru un trai decent al FES și Syndex (septembrie 2025).
- Până la 18 ani: circa 144.000 de lei la pragul de sărăcie din 2024 și circa 362.000 de lei pentru un trai decent fără rata locuinței și fondul de economii, la prețurile din septembrie 2025, fără inflația anilor următori.
- Alocația e de 719 lei pe lună sub 2 ani și de 292 de lei între 2 și 18 ani. Până la 18 ani adună circa 73.000 de lei.
- În concediul de creștere, pe card ajunge de regulă 76,5% din media venitului net: indemnizația e 85% din medie, iar din ea se reține CASS de 10%.
- Pasul care contează: conturile ambilor părinți într-o singură imagine și o categorie separată pentru copii.
Cât costă un copil pe lună, pe vârste?
Costul unui copil este diferența dintre ce cheltuiește familia cu el și ce ar cheltui fără el. INS nu îl publică separat: tabelele Anchetei bugetelor de familie împart gospodăriile după mediu, regiune, categorie socială și numărul de persoane, nu după copii. De aceea folosim două repere publice și spunem de unde vine fiecare.
Reperul minim: pragul de sărăcie. Eurostat calculează pragul de sărăcie cu o scală de echivalență: primul adult are ponderea 1, fiecare altă persoană de 14 ani sau mai mare 0,5, iar fiecare copil sub 14 ani 0,3. Pentru România, pragul unui adult singur a fost de 23.262 de lei pe an în 2024, iar al unei familii cu doi adulți și doi copii sub 14 ani, de 4.071 de lei pe lună. Un copil sub 14 ani adaugă deci 0,3 × 23.262 = 6.979 de lei pe an, adică circa 580 de lei pe lună (calcul Martia). E o linie de venit sub care familia e expusă riscului de sărăcie, nu o măsură a cheltuielilor: un minim, nu o țintă.
Reperul pentru un trai decent: coșul FES. Fundația Friedrich Ebert România și Syndex România actualizează în fiecare an coșul minim de consum pentru un trai decent, pe baza datelor INS. În septembrie 2025, coșul era de 7.002 lei pe lună pentru doi adulți fără copii și de 9.343 de lei pentru doi adulți cu un copil: primul copil adaugă 2.341 de lei. Din diferență, 452 de lei vin din capitolul „Locuința”, adică rata pentru cumpărarea locuinței, și 212 lei din fondul de economii al familiei; fără ele rămân 1.677 de lei pe lună de cheltuieli de zi cu zi (calcul Martia, pe capitolele publicate). Ce conține coșul și cum se compară cu salariul minim afli din analiza despre coșul minim de consum, comparat cu salariul minim.
Cât adaugă un copil la bugetul familiei, pe vârste. De la stat: sume în plată în 2026 (ANPIS, Legea nr. 61/1993, OUG nr. 111/2010, Codul fiscal). Reperul minim: pragul de sărăcie Eurostat pentru 2024, pe scala de echivalență (calcul Martia).
| Vârsta | Ce primești de la stat | Reper minim pe lună | Ce se schimbă în buget |
|---|---|---|---|
| 0–2 ani | Alocație 719 lei/lună; indemnizație de creștere: 85% din media venitului net, între 1.651 și 8.500 lei, minus CASS 10% | ≈ 580 lei | Un venit scade; apar scutecele, laptele praf, farmacia |
| 2–6 ani | Alocație 292 lei/lună; stimulent de inserție 650 lei/lună până la 3 ani, dacă părintele s-a întors la muncă | ≈ 580 lei | Indemnizația se oprește; vine taxa de creșă sau de grădiniță |
| 6–14 ani | Alocație 292 lei/lună; deducere de 100 lei/lună pentru copilul înscris la școală | ≈ 580 lei | Rechizite, haine, activități; fondul anual al copiilor |
| 14–18 ani | Alocație 292 lei/lună, și după 18 ani, cât timp e la liceu sau la școala profesională; deducerea de 100 lei/lună, până la 18 ani | ≈ 970 lei | Telefon, transport, meditații: cheltuieli tot mai apropiate de ale unui adult |
0–2 ani: venitul scade, alocația e cea mai mare
În primii doi ani, alocația are cuantumul cel mai mare: 719 lei pe lună. Dacă unul dintre părinți e în concediu de creștere, familia trăiește însă cu un venit mai mic: indemnizația e 85% din media veniturilor nete, iar din ea se reține CASS de 10% (calculul complet e mai jos). Cheltuielile noi, cum ar fi scutecele, laptele praf, hainele care se schimbă des și farmacia, le afli cel mai repede din propriile tranzacții, în primele două, trei luni.
2–6 ani: vine creșa sau grădinița, iar indemnizația se oprește
La 2 ani se schimbă două lucruri deodată. Alocația scade de la 719 la 292 de lei pe lună, iar indemnizația de creștere se oprește (la 3 ani, pentru un copil cu dizabilități). Dacă părintele s-a întors la muncă înainte ca bebelușul să împlinească 6 luni, stimulentul de inserție scade de la 1.500 la 650 de lei pe lună și se plătește până la 3 ani. În locul lor apar creșa, grădinița sau bona. Taxa diferă de la oraș la oraș și între unitățile de stat și cele private, așa că cere suma exactă înainte de înscriere și trece-o în buget ca obligație fixă, la fel ca utilitățile.
6–18 ani: școala, activitățile și primele cheltuieli de adult
La școală, alocația rămâne 292 de lei pe lună și continuă și după 18 ani, cât timp tânărul e la liceu sau la școala profesională. Unul dintre părinți primește, la impozitul pe salariu, o deducere suplimentară de 100 de lei pe lună pentru fiecare copil sub 18 ani înscris într-o unitate de învățământ, adică cam 10 lei în plus în mână. Cum intră ea în calcul vezi în ghidul despre deducerea personală și cea suplimentară pentru copii. Cheltuielile se mută spre rechizite, haine, activități și meditații: în coșul FES, capitolul „Educație și cultură” crește cu 421 de lei pe lună odată cu primul copil. De la 14 ani, scala Eurostat îi dă copilului aceeași pondere ca unui al doilea adult (0,5), adică circa 970 de lei pe lună la pragul de sărăcie.
Cât costă un copil până la 18 ani? Estimarea, cu metoda la vedere
Costul unui copil până la 18 ani este suma lunară înmulțită cu 216 luni. Rezultatul depinde aproape în întregime de reperul ales, așa că îți arătăm patru rânduri, fiecare cu calculul lui. Sumele rămân la valorile publicate (2024, septembrie 2025 și 2026), fără inflația anilor următori și fără facultate.
Cât costă un copil de la naștere la 18 ani: patru calcule Martia pe surse publice (Eurostat ilc_li01, 2024; FES și Syndex, septembrie 2025; alocația în plată în 2026).
| Reper | Calculul | Pe lună | Până la 18 ani |
|---|---|---|---|
| Pragul de sărăcie, scala Eurostat (2024) | 23.262 lei pe an × (0,3 × 14 ani + 0,5 × 4 ani) | ≈ 580 lei sub 14 ani, ≈ 970 lei după | ≈ 144.000 lei |
| Coșul FES, primul copil, fără locuință și economii | 1.677 lei × 216 luni | 1.677 lei | ≈ 362.000 lei |
| Coșul FES, primul copil, tot coșul | 2.341 lei × 216 luni | 2.341 lei | ≈ 506.000 lei |
| Alocația de stat, la sumele din 2026 | 719 lei × 24 luni + 292 lei × 192 luni | 719 lei, apoi 292 lei | ≈ 73.000 lei |
Primul rând e un minim: pragul de sărăcie e 60% din venitul median, nu ce cheltuiește o familie. Rândurile FES descriu un trai decent la oraș, pentru doi părinți salariați, și sunt calculate pentru copii de școală (unul de 8–10 ani și unul de 12–14 ani), așa că le aplicăm simplificat tuturor celor 18 ani. Capitolul „Locuința” din coș înseamnă rata pentru cumpărarea unei locuințe, iar „Fondul de economii” e 10% din restul coșului; de aceea arătăm și varianta fără ele.
Al doilea copil costă mai puțin decât primul. Pentru doi adulți cu doi copii, coșul FES era de 11.370 de lei pe lună în septembrie 2025, adică 2.027 de lei în plus față de familia cu un copil, pentru că o parte din cheltuieli se împart. Iar alocația, la sumele din 2026, adună până la 18 ani cam jumătate din minimul calculat pe scala Eurostat și cam o cincime din costul de zi cu zi din coșul FES (calcul Martia).
De ce nu dăm o singură cifră
Orice „un copil costă X lei” ascunde o alegere: oraș sau sat, creșă de stat sau privată, after school sau bunici. Intervalul de mai sus îți dă repere, nu o țintă. Cifra care contează e a voastră, din tranzacțiile reale, după câteva luni cu categoria „Copii” ținută separat.
Ce acoperă alocația și concediul de creștere?
Alocația de stat pentru copii este de 719 lei pe lună până la 2 ani (și pentru copiii cu dizabilități, până la 18 ani) și de 292 de lei pe lună între 2 și 18 ani. Sumele au rămas la același nivel în 2025 și în 2026 (OUG nr. 156/2024 și Legea nr. 141/2025), deși Legea nr. 61/1993 prevede indexarea anuală cu inflația. Alocația nu se impozitează și se plătește lunar, pentru luna anterioară. Pune-o în buget ca venit al familiei și decide de la început unde merge: în cheltuielile lunare ale copilului sau într-un cont separat. Ziua în care intră banii o găsești în ghidul despre cât este alocația și în ce zi intră banii.
Indemnizația pentru creșterea copilului este 85% din media veniturilor nete din 12 luni, din ultimii 2 ani dinaintea nașterii, cu un minimum de 1.651 de lei și un maximum de 8.500 de lei pe lună. Din august 2025 se reține din ea CASS de 10%, așa că, între minim și plafon, pe card ajunge 76,5% din media ta netă. Un exemplu cu sume rotunde: la o medie netă de 5.000 de lei, indemnizația e de 4.250 de lei, iar după CASS primești 3.825 de lei, cu 1.175 de lei mai puțin pe lună. Peste o medie netă de 10.000 de lei, plafonul face golul și mai mare. Acesta e golul din bugetul familiei până când copilul împlinește 2 ani. Suma ta exactă o estimezi cu calculatorul indemnizației de creștere al Ministerului Muncii.
Cât cheltuiește, de fapt, o gospodărie din România?
O gospodărie din România a cheltuit în medie 8.037 de lei pe lună în 2025, potrivit INS. Cifra asta sperie, dar nu toată e viață de zi cu zi: în ea intră 2.699 de lei taxe și contribuții (33,6%) și valoarea hranei produse în gospodărie. Consumul propriu-zis a fost de 4.833 de lei pe lună, iar venitul gospodăriei, de 9.399 de lei.
Diferența dintre oraș și sat e mare: o gospodărie urbană a cheltuit 9.123 de lei pe lună, iar pe persoană 3.816 lei la oraș, față de 2.622 de lei la sat.
Structura consumului, după Ancheta bugetelor de familie 2025:
Consumul unei gospodării medii din România, pe lună (INS, Ancheta bugetelor de familie 2025, comunicat nr. 151 din 24 iunie 2026).
| Categorie | Lei pe lună | % din consum | Ce înseamnă pentru o familie cu copii |
|---|---|---|---|
| Mâncare și băuturi nealcoolice | 1.553 | 32,1% | Cea mai mare categorie; crește cu fiecare copil |
| Locuință, apă, electricitate, gaze | 761 | 15,7% | Mai ales utilități, pentru că majoritatea locuiesc în locuință proprie |
| Îmbrăcăminte și încălțăminte | 379 | 7,8% | Copiii schimbă mărimea în fiecare sezon |
| Transport | 339 | 7,0% | Plus drumurile la școală și la activități |
| Educație | 27 | 0,6% | Media e pe toate gospodăriile; cu copii la școală, suma e alta |
De unde sunt cifrele?
Ancheta bugetelor de familie este sondajul prin care Institutul Național de Statistică măsoară veniturile și cheltuielile gospodăriilor. Cifrele de mai sus sunt medii pe toate gospodăriile, cu sau fără copii, în lei pe lună, pentru 2025. Bugetul tău poate arăta altfel. Tocmai de aceea contează mai mult să îți urmărești propriile tranzacții decât să știi media.
Cât costă un copil: patru cifre de știut
Surse: FES România, coșul minim de consum pentru un trai decent, actualizarea 2025, Eurostat, ilc_li01 (2024), ANPIS, comunicat din 7 mai 2026, INS, Ancheta bugetelor de familie 2025
Care sunt capcanele bugetului într-o familie cu copii?
Familiile cu copii au trei capcane de buget pe care nu le au cei singuri sau cuplurile fără copii. Fiecare poate umfla cheltuielile reale fără să se vadă limpede în socoteala lunară.
Capcana 1: cheltuielile care vin o dată pe an
Rechizitele și hainele de la începutul anului școlar, fondul clasei, tabăra de vară, cadourile de Crăciun, RCA-ul mașinii, impozitul pe clădire și pe mașină, pe care îl plătești la direcția de taxe locale a primăriei (DITL), nu la ANAF. Luate una câte una, par sume mici. Adunate, fac găuri în bugetul lunilor în care vin, pentru că în planul lunar de obicei nu apar.
Soluția: în bugetul familiei deschide o categorie „Fondul anual al copiilor” și pune în ea aceeași sumă în fiecare lună. De pildă, 300 de lei pe lună înseamnă 3.600 de lei pe an, adică un septembrie și un decembrie fără panică.
Capcana 2: venitul care se schimbă
Când unul dintre părinți intră în concediu de creștere a copilului, venitul familiei scade exact când cheltuielile cresc. Iar primele de Crăciun sau de Paște nu sunt salariu: în România nu există un al 13-lea salariu prin lege, iar INS vede primele ca salturi în statistici. În decembrie 2025, câștigul salarial mediu brut a urcat la 9.868 de lei, cu 5,3% peste luna anterioară.
Mai e și inflația. În iulie 2026, salariul mediu net a fost de 5.820 de lei, cu 5,5% mai mult decât cu un an înainte, dar, după inflație, cu 2,5% mai puțin (INS). Adevărul incomod: bugetul de anul trecut nu mai acoperă aceeași viață. Nu e vina ta. Dar trebuie refăcut.
Capcana 3: costurile care cresc odată cu veniturile
Cheltuielile cu copiii pot crește odată cu venitul, nu doar cu vârsta copiilor. After school-ul privat, mai multe activități, tabere mai scumpe. Fiecare alegere poate avea sens. Problema apare când suma lor trece de ce își permite familia fără ca cineva să fi decis asta, pentru că fiecare cheltuială era „doar puțin mai mult”. Cum ții sub ochi cheltuielile care cresc pe nesimțite, afli din ghidul despre bugetul de familie, ținut sub control lună de lună.
Mit și realitate
Mit: „Când cresc copiii, se liniștesc și finanțele.”
Realitate: Costurile legate de copii nu dispar, își schimbă forma. Creșa lasă locul after school-ului, activităților, meditațiilor și primului telefon. Liniștea financiară nu vine de la sine cu vârsta copiilor; vine din faptul că vezi cheltuielile și decizi, lună de lună, unde merg banii.
Cum ții bugetul familiei cu copii, pas cu pas?
Bugetul unei familii diferă de al unei persoane singure mai ales prin complexitate: mai multe conturi, mai multe categorii, mai mulți oameni care cheltuiesc. Planul de mai jos ține complexitatea la minimum.
Pasul 1: toate conturile într-o singură imagine
Adună toate veniturile lunare: salariile nete ale ambilor părinți, alocația copiilor, alte venituri fixe. Nu le subestima pe cele din urmă: transferurile sociale, cum ar fi pensiile și alocațiile, au fost 20% din venitul gospodăriilor în 2025 (INS). Apoi pune conturile ambilor părinți într-un singur loc. Cum se face asta, pe larg, în ghidul despre multibanking cu conturile ambilor părinți. Fără pasul ăsta nu ai imaginea completă.
Pasul 2: scrie obligațiile fixe
Utilitățile (PPC Energie, ENGIE, Apa Nova, abonamentul la Digi sau Orange), creșa sau grădinița, ratele, asigurările, abonamentele. Multe pleacă singure din cont prin debitare directă, așa că pe extras le vezi ca DEBITARE DIRECTA urmat de numele furnizorului. Sunt cheltuielile care apar oricum. Scade-le din venit. Ce rămâne e spațiul tău de manevră.
Pasul 3: fă o categorie separată pentru copii
O categorie „Copii” cu subcategorii: școală și activități, haine și încălțăminte, sănătate și medicamente, jucării și distracție. O dată pe lună vezi costul real al copiilor, nu o sumă risipită prin tot istoricul de tranzacții.
Pasul 4: fondul anual al copiilor
Pune deoparte, într-un cont de economii separat, o sumă fixă în fiecare lună pentru cheltuielile anuale și sezoniere: începutul școlii, tabăra, sărbătorile, controlul anual la dentist. Un transfer programat în ziua salariului face treaba în locul tău.
Pasul 5: o privire pe săptămână, cinci minute
Nu lunar, ci săptămânal. Privirea lunară vine mereu prea târziu. Cinci minute duminica: te uiți la categorii, vezi dacă planul ține, corectezi dacă trebuie. O aplicație care sincronizează singură conturile face partea grea; tu doar te uiți.
În loc de patru aplicații bancare, o singură întrebare
Întreab-o pe Martia „cât am cheltuit pe copii în mai, din toate conturile?” și primești răspunsul din tranzacțiile voastre reale. Fără să răsfoiești extrase, fără să aduni în cap.
Cum împarți bugetul unei familii cu copii, pe procente?
Nicio regulă în procente nu înlocuiește două, trei luni în care îți urmărești propriile cheltuieli. Dar niște proporții orientative te ajută să vezi dacă ești mult în afara lor și unde să cauți rezerve.
Regula 30-20-15-15-10-10 pentru familiile din România
Regula 30-20-15-15-10-10: ce este?
Regula 30-20-15-15-10-10 este punctul de pornire propus de Martia pentru bugetul unei familii cu copii din România: 30% mâncare, 20% casă și utilități, 15% copii, 15% economii, 10% transport și 10% restul. Ordinea urmează structura consumului din România, unde mâncarea e cea mai mare categorie, iar la casă rămân mai ales utilitățile. Procentele se ajustează după două, trei luni de cheltuieli reale.
Nu e o dogmă, e un punct de pornire pe care îl verifici cu cifrele tale:
- 30% mâncare: cumpărături și mâncat în oraș. Mâncarea e prima categorie pentru că, potrivit INS, a fost 32,1% din consumul gospodăriilor în 2025.
- 20% casă și utilități: curent, gaze, apă, internet, telefon, întreținere. Pondere mai mică decât în alte țări, pentru că 94,3% dintre români locuiesc într-o locuință proprie (Eurostat, 2024).
- 15% copii: școală, activități, haine, sănătate, plus fondul anual.
- 15% economii și fond de urgență: ținta minimă e un fond de trei luni de cheltuieli.
- 10% transport: carburant, bilete, RCA, service.
- 10% restul: distracție, concedii, hainele adulților, neprevăzute.
Dacă plătiți chirie sau rată, casa trece peste 20% și trebuie tăiat din altă parte. Iar dacă 15% la economii ți se pare imposibil, nu e doar la tine așa: rata de economisire a gospodăriilor din România a fost negativă în 2024 (−0,9%, Eurostat) și a trecut pe plus abia în 2025 (+1,8%; ambele cifre sunt provizorii). Începe cu cât poți și citește cât îți trebuie ca fond de urgență. Dacă preferi o regulă mai simplă, vezi regula 50/30/20, cu doar trei categorii.
Cont de economii pentru copil: merită?
Un cont de economii pentru copil este un cont separat în care pui lunar bani pentru cheltuielile lui viitoare. Merită mai ales ca disciplină: banii nu se mai amestecă cu bugetul lunar și nu se cheltuiesc din inerție. Ca randament, e mai puțin spectaculos decât pare. Dobânda medie la depozitele noi în lei ale populației a fost 5,01% pe an în aprilie–mai 2026 (BNR), banca reține 10% impozit din dobândă, iar inflația anuală a fost 6,17% în august 2026. Socoteala dă un randament real de circa −1,6% pe an: banii cresc pe hârtie, dar cumpără ceva mai puțin.
Un exemplu, dacă dobânda ar rămâne aceeași 16 ani, ceea ce nu se întâmplă la niciun depozit: pui alocația de 292 de lei într-un depozit în fiecare lună, de la 2 la 18 ani. Depui 56.064 de lei și, la 4,51% pe an după impozit, ajungi la circa 82.000 de lei (calcul Martia). Cât devine altă sumă, la altă dobândă, vezi în calculatorul de dobândă compusă pentru economiile lunare.
Două lucruri de știut înainte să alegi. Depozitele bancare, cu tot cu dobândă, sunt garantate de FGDB până la 100.000 de euro de persoană, la fiecare bancă. Titlurile de stat Tezaur nu se impozitează și au dobândă fixă (6,50% pe un an în emisiunea din 5 octombrie – 6 noiembrie 2026), dar le pot cumpăra doar persoane de cel puțin 18 ani, deci le cumperi pe numele tău.
Ține separat două pușculițe: fondul anual al copiilor, pentru septembrie și decembrie, și economiile pe termen lung. Primul se golește în fiecare an. Al doilea nu se atinge.
Ce aplicație de buget se potrivește unei familii cu copii?
Pentru o familie cu copii, aplicația potrivită vede conturile ambilor părinți, chiar dacă sunt la bănci diferite, și pune singură tranzacțiile în categorii. Iată cum arată variantele pe care le au la îndemână familiile din România.
Instrumente de buget pentru o familie cu doi părinți (prețuri verificate în august 2026; paginile băncilor citite în octombrie 2026).
| Instrument | Conturi de la mai multe bănci | Ce face bine | Limita pentru o familie | Preț |
|---|---|---|---|---|
| Martia | Da, prin open banking | Răspunde în română la întrebări despre banii familiei | Plătită, se facturează în euro | 9 EUR/lună sau 59 EUR/an |
| Spendee | Da; România e pe lista țărilor acoperite | Bugete și portofele comune | Nu spune public prin ce furnizor se conectează la bănci | Premium 25,99 lei/lună (App Store România) |
| Excel / Google Sheets | Doar ce scrii de mână | Control total asupra tabelului | Cere timp și disciplină în fiecare săptămână | Google Sheets e gratuit |
| Aplicația băncii (de pildă George sau BT Pay Web) | Parțial: BT Pay Web adaugă conturi de la alte bănci; pentru George, BCR a descris o opțiune Multibanking (2024, martie 2026) | Categorii automate, în George | Nici BT, nici BCR nu publică lista băncilor pe care le poți adăuga și nu spun că pun în categorii și cheltuielile de la alte bănci | Vine cu contul de la acea bancă |
| Pago | Nu prin open banking; leagă conturile de la furnizori | Plata facturilor la peste 400 de furnizori | Nu vede cheltuielile cu cardul | Gratuită |
Principalele aplicații de buget disponibile în România, puse una lângă alta, le găsești în comparația aplicațiilor de buget și cheltuieli din 2026. Dacă te gândești la Spendee, citește întâi părerile despre Spendee și cât costă în lei.
Cum te ajută o aplicație să ții bugetul familiei, în practică?
Banii familiei se țin mai ușor când, în loc să răsfoiești patru istorice de tranzacții (contul mamei, contul tatălui, cardul de credit, contul de economii), pui o singură întrebare și primești un singur răspuns.
Martia se conectează prin open banking la conturi de la bănci diferite și le pune într-o singură imagine. Celălalt părinte, adăugat în contul tău prin adresa lui de email, vede aceleași cifre și o poate întreba pe Martia aceleași lucruri. Vede însă tot ce e conectat acolo, așa că hotărâți dinainte ce conturi intră. Cum împărțiți cheltuielile când fiecare are contul lui, pe larg, în ghidul despre cont comun sau conturi separate pentru părinți.
Întrebările pe care le pun, de fapt, părinții
„Cât am cheltuit pe copii în mai, cu totul?” Un singur răspuns, din toate conturile, fără adunat de mână. „Ne permitem o tabără de 2.000 de lei în august?” Martia vede cheltuielile ultimelor luni și soldurile. „Cât plătim pe lună pentru after school?” Un filtru după categorie și după descrierea tranzacției. Și, după primele luni cu copilul acasă: „cât ne-a costat, de fapt, bebelușul luna trecută?”
Nu e coaching financiar. E o oglindă. Ce faceți cu ce vedeți în ea e decizia voastră.
Fondatorul Martia
De la fondator
Am construit Martia pentru că aveam șase conturi și zero control. Cu partenera mea: două bănci diferite, două carduri, o singură casă și aceeași întrebare în fiecare lună, „de unde minusul ăsta?”. Aplicația băncii nu ajuta, pentru că vedea doar bucata ei. Tabelul trebuia ținut la zi. Martia a rezolvat exact problema asta: o singură imagine, două bănci, o singură întrebare.
O singură imagine în loc de patru aplicații
Pune conturile familiei într-un singur loc, adaugă-ți partenerul în cont și întrebați-o pe Martia, în română, cât vă costă de fapt copilul, lună de lună. Răspunsul vine din tranzacțiile voastre reale, nu din medii naționale.
Întrebări frecvente
Cât costă un copil pe lună în România?
INS nu publică un „cost al copilului”, dar două repere publice dau un interval. Pe scala de echivalență folosită de Eurostat, un copil sub 14 ani adaugă circa 580 de lei pe lună la pragul de sărăcie al familiei, iar unul de 14 ani sau mai mare, circa 970 de lei (praguri pentru 2024). Coșul pentru un trai decent calculat de FES și Syndex arată 2.341 de lei pe lună în plus pentru primul copil și 2.027 de lei pentru al doilea, la prețurile din septembrie 2025. Fără partea din rata locuinței și fără fondul de economii din coș, primul copil înseamnă 1.677 de lei pe lună. Alocația de 292 de lei acoperă doar o parte. Cifra familiei tale o vezi cel mai sigur din propriile tranzacții, după două, trei luni.
Cât costă un copil până la 18 ani?
La valorile publicate acum, fără inflația anilor următori și fără facultate, între circa 144.000 de lei, la pragul de sărăcie, și 362.000 de lei, pentru cheltuielile de zi cu zi ale unui trai decent. Capătul de jos vine din pragul de sărăcie calculat de Eurostat pentru 2024: 23.262 de lei pe an pentru un adult singur, la care un copil sub 14 ani adaugă 0,3 din această sumă, iar unul de 14 ani sau mai mare, 0,5. Capătul de sus vine din coșul pentru un trai decent al FES și Syndex: 1.677 de lei pe lună pentru primul copil, fără rata locuinței și fondul de economii, înmulțit cu 216 luni. Cu tot coșul, inclusiv partea din rata locuinței și fondul de economii, ajungi la circa 506.000 de lei. Alocația de stat aduce, în aceeași perioadă, circa 73.000 de lei.
Cât cheltuiește pe lună o familie din România?
Potrivit Anchetei bugetelor de familie a INS pentru 2025, o gospodărie din România a avut în medie cheltuieli totale de 8.037 de lei pe lună. Suma include însă și 2.699 de lei taxe și contribuții, plus valoarea hranei produse în gospodărie. Consumul propriu-zis, adică banii dați pe traiul de zi cu zi, a fost de 4.833 de lei pe lună. Cea mai mare parte a consumului a mers pe mâncare și băuturi nealcoolice: 32,1%. E o medie pe toate gospodăriile, cu sau fără copii, așa că cifrele familiei tale pot arăta altfel. Tocmai de aceea contează mai mult să îți vezi propriile tranzacții decât să știi media.
Cum ții bugetul familiei cu copii, pas cu pas?
În cinci pași. Unu: pui la un loc toate conturile și veniturile ambilor părinți, inclusiv alocația copiilor. Doi: scrii obligațiile fixe: utilitățile, creșa sau grădinița, ratele, asigurările. Trei: faci o categorie separată pentru copii, cu subcategorii pentru școală și activități, haine, sănătate și distracție. Patru: deschizi un fond anual pentru cheltuielile care vin o dată pe an, cum ar fi începutul școlii sau tabăra, și pui în el o sumă fixă în fiecare lună. Cinci: te uiți o dată pe săptămână la cheltuieli, nu o dată pe lună, când e deja prea târziu să mai corectezi ceva.
Ce aplicație de buget e potrivită pentru o familie cu copii?
Una care vede conturile ambilor părinți, chiar dacă sunt la bănci diferite, și care pune singură tranzacțiile în categorii. Aplicațiile băncilor arată mai ales banii de la banca lor. Excepțiile documentate sunt parțiale: în BT Pay Web, platforma de internet banking a Băncii Transilvania, poți adăuga conturi de la alte bănci, iar BCR a descris pentru George o opțiune Multibanking, în 2024 și în martie 2026, dar pagina ei dedicată trimite acum la pagina generală a aplicației, care nu o menționează. Niciuna dintre cele două bănci nu publică lista băncilor pe care le poți adăuga. Pago plătește facturi, dar nu vede cheltuielile cu cardul. Spendee are bugete și portofele comune și listează România printre țările cu conexiune bancară. Martia se conectează la bănci prin open banking și îți răspunde în română la întrebări ca „cât am cheltuit pe copii în mai?”, din tranzacțiile voastre reale. Martia costă 9 euro pe lună sau 59 de euro pe an și se facturează în euro.
Cum împarți bugetul unei familii cu copii?
Un punct de pornire pe care îl propunem pentru o familie din România este regula 30-20-15-15-10-10: 30% mâncare, 20% casă și utilități, 15% copii, 15% economii, 10% transport și 10% restul. Mâncarea stă pe primul loc pentru că, potrivit INS, ea a fost 32,1% din consumul gospodăriilor în 2025. Casa are o pondere mai mică decât în alte țări pentru că 94,3% dintre români locuiesc într-o locuință proprie (Eurostat, 2024), deci rămân mai ales utilitățile. Dacă plătiți chirie sau rată, casa trece peste 20% și trebuie tăiat din altă parte. Nu e o dogmă: urmărește-ți cheltuielile două, trei luni înainte să fixezi procentele.
Pot folosi amândoi părinții aceeași aplicație de buget?
Da, dacă aplicația vede mai multe conturi, de la bănci diferite, într-o singură imagine. În Martia îți adaugi partenerul în contul tău, prin adresa lui de email. Persoana adăugată se conectează la Martia cu propria adresă și vede contul tău: conversațiile cu Martia, cheltuielile și categoriile. Își păstrează și propriul cont și poate trece oricând de la unul la altul. Vede însă tot ce e conectat în contul tău, așa că hotărâți dinainte ce conturi bancare intră acolo: contul din care plătiți casa și copiii, de pildă, dar nu neapărat contul personal de economii. Poți elimina persoana oricând, iar ea poate părăsi singură contul tău. Conectarea băncii merge prin open banking: te autentifici în fereastra oficială a băncii, iar aplicația primește doar drept de citire. Așa vedeți amândoi aceleași cifre, fără să vă trimiteți capturi de ecran din aplicațiile băncilor.
Cum pui în categorii cheltuielile pentru copii?
Fă o categorie principală „Copii” și patru subcategorii: școală și activități, haine și încălțăminte, sănătate și medicamente, jucării și distracție. Pe extrasele românești, liniile vin de obicei cu majuscule și fără diacritice, așa că le recunoști după nume: NORIEL, JUMBO sau SMYK la jucării, CATENA, SENSIBLU sau DR. MAX la farmacie, GRADINITA, CRESA sau AFTER SCHOOL la plățile pentru îngrijire. O aplicație care citește tranzacțiile le poate pune singură în categorie. Tu corectezi doar ce e neclar, de pildă o cumpărătură la Kaufland în care au intrat și rechizite, și mâncare.
Cum planifici bugetul când vin primele de Crăciun sau de Paște?
Nu construi bugetul lunar pe ele. În România nu există un al 13-lea salariu prin lege: primele sunt decizia angajatorului. INS le vede clar în statistici: în decembrie 2025, câștigul salarial mediu brut a sărit la 9.868 de lei, cu 5,3% peste luna anterioară, iar în iulie 2026 era 9.709 lei. Pentru o familie, asta înseamnă că decembrie și luna Paștelui pot arăta foarte diferit de restul anului. Tratează prima ca bani în plus, cu un plan dinainte: o parte în fondul anual al copiilor, o parte în economii, o parte pentru sărbători. Așa nu ajungi în ianuarie cu contul gol.
Cum te pregătești financiar pentru concediul de creștere a copilului?
Refă bugetul pe scenariul cu un salariu și indemnizația, cu câteva luni înainte, nu în săptămâna nașterii. Indemnizația pentru creșterea copilului este 85% din media veniturilor nete din 12 luni, din ultimii 2 ani dinaintea nașterii, între 1.651 și 8.500 de lei pe lună, iar din august 2025 se reține din ea CASS de 10%. Suma ta exactă o estimezi cu calculatorul Ministerului Muncii, apoi o compari cu salariul net de acum: diferența e golul lunar pe care îl acoperiți până când copilul împlinește 2 ani. Dacă puteți, intrați în concediu cu un fond de urgență de cel puțin trei luni de cheltuieli. Noile costuri pentru copil apar imediat: scutece, haine, farmacie. De aceea categoria „Copii” merită deschisă înainte ca bebelușul să ajungă acasă.
Surse
- Eurostat, ilc_li01 (2024): pragul de sărăcie pentru un adult singur, 23.262 lei pe an, și pentru doi adulți și doi copii sub 14 ani, 4.071 lei pe lună; ilc_lvho02 (2024): locuirea în proprietate; tec00131: rata brută de economisire a gospodăriilor, ec.europa.eu/eurostat
- Eurostat, Statistics Explained, Glossary: Equivalised disposable income: scala OCDE modificată (1; 0,5 de la 14 ani; 0,3 sub 14 ani), ec.europa.eu/eurostat
- Fundația Friedrich Ebert România și Syndex România (2025), Actualizarea coșului minim de consum pentru un trai decent 2025, comunicat din 20 octombrie 2025, prețuri din septembrie 2025: 11.370, 9.343 și 7.002 lei pe lună, pe capitole, romania.fes.de
- Fundația Friedrich Ebert România, cu Syndex România și ICCV (2018), Coșul minim de consum lunar pentru un trai decent pentru populația României: familia de referință și vârstele copiilor, romania.fes.de
- ANPIS (2026), comunicat de presă din 7 mai 2026: alocația de 719 și 292 lei, indemnizația de creștere (minimum 1.651 lei, maximum 8.500 lei) și stimulentul de inserție, mmanpis.ro
- Legea nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii, republicată, text consolidat găzduit de ANPIS (art. 1, 3 și 8), mmanpis.ro
- OUG nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, text consolidat găzduit de ANPIS (art. 2), mmanpis.ro
- OUG nr. 156/2024 (art. X) și Legea nr. 141/2025 (art. II și XXV): alocația înghețată în 2025 și 2026, CASS pe indemnizația de creștere din august 2025, static.anaf.ro
- Ministerul Muncii, Calculator indemnizație pentru creșterea copilului, beneficiifamiliale.mmuncii.ro
- Legea nr. 227/2015, Codul fiscal, ediția consolidată ANAF: art. 77 (deducerea suplimentară de 100 lei pentru copilul înscris într-o unitate de învățământ) și art. 97 (impozitul de 10% pe dobânzi), static.anaf.ro
- Institutul Național de Statistică (2026), Ancheta bugetelor de familie 2025, comunicat nr. 151 din 24 iunie 2026: venit 9.399 lei, cheltuieli totale 8.037 lei, consum 4.833 lei pe lună și gospodărie; structura consumului; transferuri sociale 20%, insse.ro
- Institutul Național de Statistică (2026), Comunicat de presă nr. 35 din 12 februarie 2026: câștigul salarial mediu brut din decembrie 2025, 9.868 lei, +5,3% față de luna anterioară, insse.ro
- Institutul Național de Statistică (2026), Comunicat de presă nr. 229 din 11 septembrie 2026: câștigul salarial mediu net din iulie 2026, 5.820 lei, +5,5% față de iulie 2025, indicele câștigului real 97,5%, insse.ro
- Banca Națională a României (2026), Raport asupra inflației, august 2026: dobânda medie la depozitele noi în lei ale populației, 5,01%; și Hotărâri ale CA al BNR pe probleme de politică monetară, 8 octombrie 2026: inflația anuală de 6,17% în august 2026, bnr.ro
- Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare, Cât garantăm: 100.000 de euro de deponent, la fiecare bancă, fgdb.ro
- Ministerul Finanțelor (2026), Ordinul nr. 1324/30.09.2026, prospectul titlurilor de stat Tezaur, octombrie–noiembrie 2026, mfinante.gov.ro
- Banca Transilvania, Întreb BT, Cum adaug în BT Pay Web conturile de la alte bănci? (actualizat în ianuarie 2026), intreb.bancatransilvania.ro
- BCR, George App – Cum te ajută să-ți monitorizezi conturile și soldurile în timp real (4 martie 2026) și pagina George, citită în octombrie 2026, bcr.ro
- Apple App Store România (august 2026), Spendee: prețul abonamentului Premium lunar, apps.apple.com
- Pago, pago.ro: plata facturilor prin conectarea conturilor de la furnizori, pago.ro