Bugetul pe salariul minim net de 2.699 lei, față de coșul minim de consum

Cât este coșul minim de consum în 2026, pentru o persoană și pentru o familie?

Coșul minim de consum pentru un trai decent e suma lunară de care are nevoie o gospodărie ca să trăiască decent, nu doar ca să supraviețuiască. Cea mai recentă actualizare, publicată de Fundația Friedrich Ebert România (FES) și Syndex România pe 20 octombrie 2025, pe prețurile din septembrie 2025, dă 4.322 de lei pe lună pentru un adult singur și 11.370 de lei pentru doi adulți cu doi copii.

Față de septembrie 2024, coșul familiei de referință a crescut cu 920 de lei, adică 8,8%. În procente, cel mai mult au urcat cheltuielile cu locuința, adică întreținerea și utilitățile: +22,6%.

Ce conține coșul minim de consum

Coșul are 11 capitole și 226 de produse și servicii, stabilite într-un studiu FES din 2018, făcut cu cercetători de la Syndex și de la Institutul de Cercetare a Calității Vieții, pentru o familie de la oraș. Două capitole îl despart cel mai vizibil de un buget de supraviețuire: costul lunar al cumpărării unei locuințe și un fond de economii egal cu 10% din celelalte cheltuieli. Restul acoperă viața obișnuită: mâncare, haine, lucruri pentru casă, întreținere și utilități, igienă, telefon, internet, transport, sănătate, educație, recreere și vacanță.

Cât acoperă salariul minim din coșul unui adult

Pentru un adult singur, salariul minim net de 2.699 de lei acoperă 62% din coșul de 4.322 de lei. Lipsesc 1.623 de lei, iar cea mai mare parte a diferenței vine dintr-o singură linie: 1.508 lei pe lună pentru cumpărarea unei locuințe. Socoteala e făcută pe prețurile din septembrie 2025. De atunci, salariul minim net a crescut cu 125 de lei, dar s-a scumpit și traiul: în august 2026, prețurile de consum erau cu 5,8% mai mari decât în septembrie 2025, după INS.

Pentru o familie, FES și Syndex au calculat că două salarii minime și două alocații pentru copii acopereau, în septembrie 2025, cam jumătate din coșul de 11.370 de lei. Sumele și datele de plată sunt în ghidul despre alocația pentru copii și calendarul plăților.

Cât înseamnă „puțin” în România în 2026?

Un salariu mic, în România lui 2026, înseamnă de obicei un net între salariul minim și media pe economie. Minimul net e 2.699 de lei de la 1 iulie 2026. Câștigul salarial mediu net a fost 5.820 de lei în iulie 2026, după INS, iar ghidul despre salariul mediu net, lună de lună și pe județe arată cum a evoluat. Între cele două capete, bugetul e mai întâi un plan pentru strictul necesar și abia apoi unul de economii.

Cei 2.699 de lei pornesc de la un salariu minim brut de 4.325 de lei (HG nr. 146/2026) și presupun normă întreagă, nicio persoană în întreținere și suma netaxabilă, care e de 200 de lei din iulie și a fost de 300 de lei în ianuarie-iunie 2026 (OUG nr. 89/2025). Calculul rând cu rând, istoricul și ce urmează în 2027 sunt în ghidul despre salariul minim pe economie în 2026, brut și net, iar contribuțiile și impozitul care despart brutul de net au explicația lor separată.

Acestea sunt cifrele oficiale. Dar pentru cine le primește, întrebarea importantă nu e „cât e”, ci „ce rămâne după ce plătesc strictul necesar”.

Cât ajunge: ce spun datele despre gospodării

Pragul de sărăcie calculat de Eurostat pentru România în 2024 a fost de 1.939 de lei pe lună pentru un adult singur și de 4.071 de lei pentru doi adulți cu doi copii sub 14 ani. Un salariu minim net trece de primul prag, dar, ca singur venit într-o familie de patru, nu îl atinge pe al doilea. Tot Eurostat arată că în 2024 rata brută de economisire a gospodăriilor a fost −0,9%: în ansamblu, gospodăriile au consumat mai mult decât venitul disponibil. Datele provizorii pentru 2025 arată o revenire la +1,8%.

Pentru un om singur pe salariul minim, asta înseamnă că după utilități, mâncare și transport rămân câteva sute de lei „libere” pe lună. Din ele trebuie să iasă rezerva, o vizită la dentist și, din când în când, o ieșire cu prietenii.

De ce e cu adevărat greu să-ți faci bugetul cu un salariu mic?

Bugetul cu venituri mici e greu din motive care n-au nimic de-a face cu disciplina sau cu inteligența. E o chestiune de aritmetică, de oboseală mentală și de lipsa oricărei marje de eroare. Când salariul abia acoperă strictul necesar, orice neprevăzut (o vizită la medic, o mașină de spălat stricată, o factură la gaz mai mare iarna) nu e un „inconvenient”. E o mică criză.

De ce „pune deoparte 10%” nu merge

Sfatul „economisește 10% din salariu” vine dintr-o lume în care 10% se tăia din lucruri în plus. Din salariul minim net, 10% înseamnă vreo 270 de lei, bani care de multe ori nu există, pentru că tot bugetul e deja prins în costuri fixe. Să te prefaci că ar fi altfel duce la frustrare și, până la urmă, la renunțarea la orice control.

Mai e un motiv, specific anului 2026: salariile cresc pe hârtie, dar cumpără mai puțin. În iulie 2026, câștigul salarial mediu net era cu 5,5% mai mare decât cu un an înainte, iar prețurile de consum, cu 8,2%, după INS. Indicele câștigului real a fost 97,5%, adică salariul mediu cumpăra mai puțin decât cu un an înainte. Dacă ai senzația că aceeași sumă ajunge pentru mai puțin, nu ți se pare.

Trei piedici reale când câștigi puțin

1. Nicio marjă de eroare. La 2.699 de lei net, o cheltuială neplanificată de 300 de lei, un control la un cabinet privat, o reparație, pantofi noi pentru serviciu, înseamnă imediat minus în cont sau descoperit de cont. Rezervă nu e, pentru că n-a avut din ce să se strângă.
2. Costul mental al socotelilor. Mullainathan și Shafir (2013) descriu cum numărarea permanentă a fiecărui leu consumă atenția și energia pe care le-ai putea pune în învățat, în căutarea unui loc de muncă mai bun sau în odihnă. E real, și nimeni n-are dreptul să-ți spună că ar trebui „să te descurci mai isteț”.
3. Costuri fixe care nu scad odată cu venitul. Întreținerea, utilitățile, drumul la serviciu costă la fel dacă iei 2.699 de lei sau 5.820. La un salariu mediu, înghit o parte; la unul mic, aproape tot. Nu e o chestiune de „alegeri proaste”, ci de aritmetică.

Dacă te regăsești aici, nu ești singur. Și nu e vina ta.

Regula celor 4 Fundamente Martia: cum îți faci bugetul cu venituri mici

Regula celor 4 Fundamente Martia e o metodă de a pune cheltuielile în ordine când venitul e mic: bugetul se împarte în patru trepte, într-o ordine strictă, Acoperiș, Farfurie, Drum, Rezervă. Fiecare treaptă se plătește întreagă înainte să treci la următoarea. Nu sunt procente. E o ordine.

De ce merge mai bine decât 50/30/20 la un salariu mic? Pentru că nu se preface că ai de ales acolo unde n-ai. Factura la curent și întreținerea nu sunt „dorințe”, sunt fundament. Ordinea te apără de scenariul cel mai rău: să rămâi fără căldură, fără mâncare sau fără cum să ajungi la serviciu.

Fundamentul 1: Acoperișul (casa și utilitățile)

Întreținerea, curentul, gazul, apa, căldura. În România, 94,3% dintre oameni locuiesc într-o casă proprie și doar 1,5% au credit pentru ea (Eurostat, 2024), așa că pentru cei mai mulți acoperișul înseamnă facturi, nu rată. Dacă stai în chirie, ca 5,7% dintre români, chiria e de obicei cea mai mare linie din buget și restul se strânge în jurul ei.

Fundamentul 2: Farfuria (mâncare și medicamente)

Cumpărăturile de mâncare, nu mâncatul în oraș, plus igiena de bază și medicamentele. E ce te ține sănătos și în putere să muncești. În România, mâncarea e și cea mai mare categorie de consum: 32,1% din cheltuielile de consum ale unei gospodării medii, după ancheta INS pe 2025.

Fundamentul 3: Drumul (transport și telefon)

Abonamentul de transport, benzina, telefonul și internetul. Tot ce te duce la serviciu și te ține în legătură cu oamenii.

Fundamentul 4: Rezerva (economia de urgență, chiar 20 de lei)

Ce rămâne ajunge într-un cont de economii separat, chiar și 20 de lei pe săptămână. Rezerva nu e un lux. E polița ta împotriva unui împrumut rapid.

Cum arată bugetul pe salariul minim net de 2.699 de lei, linie cu linie?

Un buget pe salariul minim, pus linie cu linie lângă coșul minim de consum, arată exact unde încap banii și unde nu. Exemplul de mai jos e pentru un adult singur care locuiește în casa lui sau a familiei, fără rată și fără chirie, cum trăiește marea majoritate a românilor. Liniile sunt ordonate după cele 4 Fundamente.

Pe hârtie, liniile de zi cu zi ale coșului încap în salariul minim: fără locuință și fără fondul de economii, capitolele pentru un adult însumează 2.422 de lei, iar din 2.699 de lei rămân 277 de lei. În exemplu, mâncarea e pusă puțin peste coș, pentru că prețurile au crescut de la calculul FES. Ce nu încape sunt două lucruri: o rată sau o chirie și o rezervă de 393 de lei pe lună, cât pune deoparte coșul.

Dacă plătești chirie, chiria se ia din ultimele linii și din Rezervă, iar bugetul devine foarte strâns. Atunci prima întrebare nu mai e „pe ce tai?”, ci „ce sprijin am?”. Mai jos găsești cine are dreptul la venitul minim de incluziune și ce alte ajutoare poți cere la primărie. Dacă vrei să vezi cum se compară bugetul ăsta cu împărțirea clasică, citește ghidul despre regula 50/30/20 și când are sens în bugetul tău.

Cum scazi costurile fixe când fiecare leu contează?

Costurile fixe sunt cheltuielile care revin în fiecare lună indiferent ce decizi: întreținerea, utilitățile, telefonul, asigurările, abonamentele, comisioanele bancare. Cu un salariu mic, aici e cea mai mare șansă de economie reală, dintr-un motiv simplu: o schimbare făcută o dată lucrează în fiecare lună, fără disciplină zilnică.

Șapte costuri fixe de verificat

1. Telefonul și internetul. Orange, Vodafone sau Digi: dacă ai de ani buni același abonament, întreabă operatorul ce ofertă are acum și cere-o și tu. Uneori primești, alteori nu, dar întrebarea nu costă nimic.
2. Comisioanele bancare. Caută pe extras liniile COMISION ADMINISTRARE, COST PACHET sau TAXA CARD. Există bănci fără comision de administrare, de pildă Salt Bank, după propriul site. Mutarea salariului e o bătaie de cap de o zi, economia vine în fiecare lună.
3. Abonamentele pe care nu le mai folosești. Netflix, Spotify, HBO Max, Disney+, Voyo, YouTube Premium, iCloud, sala de sport. Pe extras apar ca plăți mici și regulate, ușor de trecut cu vederea. Cum le recunoști pe extras afli din ghidul despre plățile recurente și cum le oprești, iar cât te costă fiecare vezi în tabelul cu prețurile Netflix, Spotify și HBO Max pe un an.
4. Asigurările. RCA-ul e obligatoriu, dar prețul diferă de la un asigurător la altul pentru aceeași mașină. Compară înainte să reînnoiești, nu în ziua în care expiră.
5. Curentul și gazul. Furnizorul se poate schimba: PPC Energie, ENGIE, Electrica, E.ON sau Hidroelectrica au oferte diferite. Compară ce plătești acum cu ce ai plăti la altul, pe consumul tău din ultimele facturi.
6. Ratele mici. Telefonul, laptopul sau mașina de spălat luate „în rate” acum un an sau doi. Adună-le. Trei rate mici de câte 80 de lei fac 240 de lei pe lună, pe care îi recuperezi când se termină ultima. Știi când se termină? Și ce faci atunci cu banii, ca să nu intri în altele?
7. Abonamentele premium din aplicații. Poze, antrenamente, somn, jocuri. Fiecare pare mic. Uită-te ce folosești cu adevărat.

Dacă vrei metoda completă, de la zero, citește ghidul despre cum faci un buget de familie și cum îl ții sub control.

Se poate economisi când câștigi puțin? Da, dar altfel

Economisirea cu venituri mici nu e un exercițiu de disciplină, ci unul de automatizare și de realism. Dacă cineva îți spune „ajunge să pui deoparte 10% din salariu”, fie câștigă bine și a uitat cum e, fie n-a încercat niciodată cu 2.699 de lei net.

Metoda sumelor mici: regularitatea bate mărimea

Strategia realistă: pornești de la o sumă pe care n-o simți. 20 de lei pe săptămână. 50 de lei pe lună. Suma trebuie să fie atât de mică încât să nu declanșeze panica „nu-mi permit”, pentru că altfel anulezi transferul după prima săptămână grea.

20 de lei pe săptămână, timp de 52 de săptămâni, înseamnă 1.040 de lei. E prima ta rezervă. O sumă care, când se strică frigiderul, nu te trimite la un IFN. Și contează mai mult decât pare: în 2024, gospodăriile din România au consumat, în ansamblu, mai mult decât venitul disponibil (Eurostat), așa că o rezervă, oricât de mică, e deja o apărare.

Regula primului transfer

Regula primului transfer spune: pui deoparte în ziua salariului, înainte să începi să cheltui. Nu la sfârșitul lunii, când „vezi cât a rămas”. Pentru că nu rămâne nimic. Programezi o plată recurentă către contul de economii pentru ziua în care îți intră salariul. Automat. Fără să te mai întrebi. Cât ar trebui să strângi în timp și cum construiești rezerva treaptă cu treaptă afli din ghidul despre fondul de urgență, de la primii lei încolo.

Unde ții o rezervă mică?

Într-un cont de economii separat, la banca ta sau la alta. Contează trei lucruri: (1) să fie separat, ca soldul să nu pară bani de cheltuit; (2) să poți muta banii înapoi pe loc când chiar e urgență, iar prin Plăți Instant transferul ajunge în mai puțin de 10 secunde, non-stop (TransFonD); (3) să nu te coste nimic. Depozitele la termen au sens abia când rezerva trece de câteva mii de lei; până atunci, accesul rapid contează mai mult decât dobânda.

Care sunt cele mai frecvente cinci greșeli de buget cu un salariu mic?

Greșelile de buget cu venituri mici vin de cele mai multe ori din sfaturi scrise pentru clasa de mijloc, pe care oamenii încearcă să le aplice și apoi își reproșează că nu merg. Iată capcanele cele mai dese și cum le ocolești.

1. Regula 50/30/20 tratată ca dogmă. Din salariul minim net, jumătatea pentru nevoi înseamnă 1.350 de lei, iar utilitățile, mâncarea și drumul trec adesea de atât. Proporțiile bune la un salariu mediu n-au sens la unul minim. Pune ordinea înaintea procentelor.
2. Împrumutul rapid „pentru mărunțișuri”. Un credit mic de la un IFN, prelungit lună de lună, e începutul unei spirale. Uită-te întotdeauna la dobânda anuală efectivă (DAE), nu la rata lunară. Dacă nu-ți ajung banii de strictul necesar, o discuție cu serviciul de asistență socială al primăriei e mai bună decât un împrumut rapid.
3. Plățile mici amânate. O factură plătită după scadență aduce penalități; o rată întârziată ajunge în istoricul tău de credit de la Biroul de Credit. Sunt costuri ascunse ale dezordinii. Debitarea directă pentru facturi și o plată programată pentru rate te apără de un cost care nu depinde de salariu.
4. Rezerva ținută în contul curent. Dacă 300 de lei „de rezervă” stau în același cont ca banii de zi cu zi, se vor cheltui. Nu e o chestiune de caracter, ci de vizibilitate. Soluția: un cont de economii separat, chiar la aceeași bancă.
5. Sprijinul la care ai dreptul, lăsat deoparte. Transferurile sociale (pensii, alocații și ajutoare) au fost 20% din veniturile gospodăriilor în 2025, după INS. Nu sunt „pomană”, sunt parte din sistem. Dacă te încadrezi în praguri, ai dreptul să le folosești.

Dacă economisirea „nu iese” nici când câștigi rezonabil, citește despre motivele de fond pentru care banii nu rămân deoparte, iar pentru cheltuielile mici care dispar fără urmă, ghidul despre unde se duc banii când nu știi pe ce i-ai dat.

Ce ajutoare ai când câștigi puțin? Venitul minim de incluziune

Venitul minim de incluziune (VMI) e ajutorul de bază al statului pentru familiile și persoanele singure cu venituri foarte mici, prevăzut de Legea nr. 196/2016. Potrivit ANPIS, are două componente, pentru care depui o singură cerere și primești o singură plată pe lună: ajutorul de incluziune, care a înlocuit ajutorul social, și ajutorul pentru familia cu copii, care a înlocuit alocația pentru susținerea familiei.

• Ajutorul de incluziune se acordă dacă venitul net al familiei, calculat după lege, e de cel mult 393 de lei pe lună pentru fiecare membru, sau 572 de lei pentru o persoană singură de cel puțin 65 de ani. Cu un salariu minim, dacă locuiești singur, ești cel mai probabil peste prag.
• Ajutorul pentru familia cu copii are un prag mai mare, de 998 de lei pe membru de familie, iar alocația de stat pentru copii nu intră în calculul venitului. Un salariu minim net împărțit la trei înseamnă în jur de 900 de lei pe persoană, așa că o familie de trei, cu copii, care trăiește dintr-un singur salariu minim s-ar putea încadra.

Pragurile de mai sus sunt cele afișate de ANPIS în octombrie 2026 și se actualizează. Cererea se depune la serviciul de asistență socială al primăriei unde locuiești, care face și calculul exact; tot acolo afli și de alte ajutoare, de pildă pentru încălzirea locuinței. Condițiile oficiale sunt pe pagina ANPIS despre venitul minim de incluziune.

Alt sprijin pe care să-l ceri la timp

• ANPC. Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor primește reclamațiile consumatorilor, inclusiv când o firmă de credite sau de recuperare te tratează abuziv.
• Eșalonarea cu furnizorul sau cu banca. Dacă vezi că nu poți plăti o factură sau o rată, sună înainte de scadență, nu după. O discuție la timp are mai multe șanse decât una după penalități.

Ce instrumente te ajută să vezi unde se duc banii când câștigi puțin?

Aplicațiile de buget îi ajută cel mai mult pe cei care au cea mai mare nevoie de ele, adică pe cei la care fiecare leu contează. Martia se conectează la bănci prin open banking și pune singură fiecare tranzacție pe categorii. Nu scrii nimic de mână și nu ții minte sume. O întrebi pur și simplu, în română, „pe ce s-au dus banii săptămâna asta?”, iar vizibilitatea e primul pas spre control.

Să fim cinstiți: Martia costă 9 euro pe lună sau 59 de euro pe an și se facturează în euro. Pe un salariu mic, e o sumă care contează. Dacă ai un singur cont, verifică întâi ce îți arată aplicația băncii (George la BCR sau BT Pay la Banca Transilvania), inclusă în cont. Martia are sens când ai bani în mai multe locuri și vrei să-i vezi și să întrebi despre ei laolaltă. Dacă vrei să încerci întâi cu un tabel, pornește de la un model de tabel în Excel pentru cheltuielile lunare.

Întrebări frecvente

Surse

• Fundația Friedrich Ebert România și Syndex România (2025), Comunicat de presă: Actualizarea coșului minim de consum pentru un trai decent 2025, 20 octombrie 2025: valorile pe septembrie 2025, pe gospodării și pe capitole, romania.fes.de
• Fundația Friedrich Ebert România (2018), Coșul minim de consum lunar pentru un trai decent pentru populația României: structura coșului și metoda de actualizare, romania.fes.de
• Ministerul Muncii (MMFTSS), comunicat de presă din 12 martie 2026: salariul minim de 4.325 de lei brut și 2.699 de lei net de la 1 iulie 2026, mmuncii.gov.ro
• HG nr. 146/2026, art. 1: salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată de 4.325 de lei, de la 1 iulie 2026, static.anaf.ro
• OUG nr. 89/2025, art. III: suma netaxabilă de 300 de lei în ianuarie-iunie 2026 și de 200 de lei în iulie-decembrie 2026, static.anaf.ro
• ANPIS (2026), Venitul Minim de Incluziune: componente, praguri de venit și unde depui cererea, mmanpis.ro
• INS (2026), Comunicat de presă nr. 229, 11 septembrie 2026: câștigul salarial mediu net în iulie 2026 și indicele câștigului real, insse.ro
• INS (2026), Comunicat de presă nr. 202, 12 august 2026: inflația anuală în iulie 2026, insse.ro
• INS, Baza de date IPC – lunar: prețurile de consum din august 2026 față de septembrie 2025, statistici.insse.ro
• INS (2026), Ancheta bugetelor de familie, 2025: structura consumului și transferurile sociale, insse.ro
• Eurostat (2026), ilc_li01, ilc_lvho02 și tec00131: pragurile de sărăcie, statutul locuinței și rata de economisire a gospodăriilor din România, ec.europa.eu
• TransFonD (2026), Plăți Instant, platiinstant.ro
• Mullainathan, S. și Shafir, E. (2013), Scarcity: Why Having Too Little Means So Much, Times Books, us.macmillan.com