Bugetul familiei sună a corvoadă — coloane într-un tabel, bonuri într-un sertar, cheltuieli notate seara. În practică, un buget familial înseamnă pur și simplu să știi unde se duc banii. Iar claritatea asta schimbă tot: nimeni nu taie ce nu vede.
Cum să controlezi bugetul familiei, pe scurt: aduni veniturile nete ale gospodăriei, faci lista cheltuielilor fixe care pleacă singure prin debitare directă, observi treizeci de zile de cheltuieli variabile fără să tai nimic, apoi pui limite pe ceea ce ai văzut. Ordinea contează. Dacă începi cu tăierile, renunți în trei săptămâni — și te întorci de unde ai plecat, doar cu ceva vinovăție în plus.
Esențialul
- Salariul mediu net a fost de 5.734 lei în iunie 2026 (INS), în timp ce prețurile au crescut cu 10,42% într-un an (BNR, iunie 2026) — cu marje atât de mici, fiecare leu fără destinație se vede
- Nu tăia nimic în prima lună — observă-ți mai întâi ritmul real
- Rata de economisire a gospodăriilor a fost −0,9% în 2024 (Eurostat): în medie, se cheltuiește mai mult decât intră. Nu e o problemă doar a ta
- Luna se decide din facturi și rate, nu din credit ipotecar: doar 1,5% din populație are un credit de locuință (Eurostat, 2024)
- Martia se conectează la banca ta din România și clasifică tranzacțiile singură — vorbești cu ea în română
De ce contează bugetul familiei?
Un buget familial este un plan de venituri și cheltuieli care îți arată, lună de lună, unde se duc banii gospodăriei. Ordinul de mărime este public: în 2025, gospodăria medie din România a avut venituri de 9.399 lei pe lună și cheltuieli totale de 8.037 lei, din care 4.833 lei consum propriu-zis și 2.699 lei impozite și contribuții (INS, Ancheta bugetelor de familie 2025). Puține gospodării pot spune cum se împarte suma asta la ele acasă.
Fără buget, ajungi repede la clasicul „nu știu pe ce s-au dus” de pe 25 ale lunii. Intră salariul, pleacă facturile, faci cumpărături, ieși cu prietenii — și rămân 80 de lei cu o săptămână înainte de următorul salariu.
Și acum partea pe care nimeni nu ți-o spune: nu ești o excepție. Rata de economisire a gospodăriilor din România a fost negativă în fiecare an între 2021 și 2024, cu −0,9% în 2024, și a devenit pozitivă, provizoriu, abia în 2025 (Eurostat). Adică, în medie, o gospodărie de aici cheltuiește mai mult decât încasează. Nu e o problemă de caracter. E o problemă de vizibilitate.
Un buget nu îți ia plăcerile
Cea mai mare neînțelegere despre bugete: că ar însemna lipsuri. Un buget pus la punct face exact invers — îți dă permisiunea să cheltuiești. Dacă știi că mai ai 150 de lei pe categoria „mâncat în oraș” luna asta, rezervi masa liniștit. Și nu plătești nota a doua oară, în vinovăție.
Când merită cu adevărat?
Bugetul capătă sens când servește un obiectiv vizibil: să scapi mai repede de un credit de consum, să strângi pentru o mașină sau o renovare, să îți construiești un fond de urgență, să pleci într-o vacanță plătită din timp. În România obiectivul tipic nu este „scap de ipotecă”: 94,3% dintre oameni locuiesc într-o locuință proprietate personală și doar 1,5% au un credit de locuință (Eurostat, 2024). Povestea datoriei de aici este creditul de consum și rata la magazin.
- ✓Vrei să închizi mai repede o rată
- ✓Strângi pentru ceva concret: mașină, renovare, școală
- ✓Vrei o pernă de siguranță pentru lunile proaste
- ✓Ai senzația că banii „se evaporă”
Finanțele gospodăriilor din România
Surse: INS 2026, Eurostat 2024
De unde începi când nu știi unde se duc banii?
Prima lună de buget este o lună de observație — nu o lună de tăieri. Îi spunem metoda Martia de 30 de zile: timp de o lună, singurul tău obiectiv este să înțelegi de unde vin banii și încotro pleacă. Nimic altceva.
Pasul 1: adună veniturile
Înainte să urmărești cheltuieli, trebuie să știi pe ce te bazezi. Salariul net de pe fluturaș este suma rămasă după contribuțiile sociale obligatorii și după impozitul pe venit (INS). Trece în listă tot ce intră:
- ✓Salariul net al fiecărui adult din gospodărie
- ✓Venituri din activități independente (PFA, colaborări, chirii)
- ✓Pensii, alocații și alte transferuri sociale — 20,0% din venitul gospodăriei medii în 2025 (INS)
Există și un venit pe care nu îl vezi pe extras: veniturile în natură au însemnat 6,0% din venitul gospodăriei la nivel național și 9,9% în mediul rural în 2025 (INS). Mâncarea din grădină este venit real, chiar dacă nu trece prin cont.
Pasul 2: identifică cheltuielile fixe
Utilități, telefon și internet, asigurări, abonamente, rate — sumele care pleacă orice s-ar întâmpla. Majoritatea pleacă prin debitare directă sau printr-o plată programată, fiecare la data ei. Adună-le: ăsta este punctul tău de plecare în fiecare lună, înainte să cumperi orice.
Pasul 3: urmărește cheltuielile variabile
Cumpărături, transport, mâncat în oraș, haine — de obicei pe aici scapă banii. Cel mai simplu este să conectezi contul curent la o aplicație care face treaba în locul tău. Altfel, notează fiecare cheltuială timp de o săptămână — atât e destul cât să te surprindă.
Pasul 4: uită-te, apoi ajustează
La finalul primei luni ai imaginea completă. Singura întrebare care contează: ce vezi acolo seamănă cu ceea ce îți pasă cu adevărat? Dacă livrările de seară te costă și îți fac seara mai bună, foarte bine. Dacă ai vrea să pui bani deoparte și nu îți iese niciodată, ai deja diagnosticul — și știi din ce rând să iei suma.
Nu mai nota cheltuielile de mână
Conectează contul curent și lasă Martia să clasifice tranzacțiile. Fără introduceri manuale, fără tabele, fără bonuri de sortat duminica.
Facturi, rate și debitare directă: ce face luna să deraieze
Debitarea directă este o plată recurentă pe care o autorizezi o singură dată, printr-un mandat, iar apoi furnizorul își încasează singur banii la data lui. Pe drumul ăsta circulă cheltuielile fixe din România: TransFonD a pornit procesarea în lei pe 11 aprilie 2016, iar de atunci utilitățile, telecomul, asigurările și ratele trec pe acolo. Aici se decide luna — nu la cumpărăturile de sâmbătă.
Pe extras se citește repede, dacă știi vocabularul. Descrierile sunt aproape mereu cu majuscule și fără diacritice: CUMPARARE POS pentru o plată cu cardul la comerciant, PLATA INTERNET pentru una online, RETRAGERE NUMERAR pentru bani scoși de la bancomat, DEBITARE DIRECTA sau PLATA MANDAT pentru facturi, SALARIU pentru intrarea lunară și COMISION pentru ce îți ia banca. O debitare directă poartă mereu numele beneficiarului și o referință de mandat; o plată cu cardul arată comerciantul și orașul. Este cel mai sigur mod de a separa un abonament de o cumpărătură — și punctul de plecare ca să faci ordine în abonamente.
Locuința se plătește în facturi, nu în rate la bancă
94,3% dintre oameni locuiesc într-o locuință proprietate personală, 92,8% fără niciun credit pe ea, și doar 5,7% stau în chirie (Eurostat, 2024). De aceea durerea recurentă a locuinței nu este rata, ci factura: în 2025, locuința, apa, electricitatea și gazele au însemnat 761 de lei pe lună, adică 15,7% din consumul gospodăriei medii (INS, ABF 2025). Furnizorii mari — PPC Energie, ENGIE, Hidroelectrica, Apa Nova, Orange, Vodafone, DIGI — sunt, practic, categoria cea mai stabilă din bugetul tău. Și cea mai ușor de uitat.
„Rata” nu înseamnă mereu credit bancar
Pe un extras din România, RATA apare în două povești complet diferite. Una este creditul de la bancă: BNR a raportat o dobândă medie de 5,73% la creditele noi de locuință în trimestrul al doilea din 2026 și de 7,59% la creditele noi acordate gospodăriilor în general. Cealaltă este rata la magazin — plata în rate și serviciile de tip „cumperi acum, plătești mai târziu”, cu nume ca TBI Pay, Mokka sau Twisto în descriere. A doua e mult mai frecventă și mult mai ușor de subestimat, pentru că fiecare rată pare mică. Adunate, nu mai sunt.
Să fim direcți: dacă intri în fiecare lună cu trei rate deja pornite și abia apoi te uiți la buget, nu ai o problemă de disciplină, ci o problemă de ordine. Ratele se decid înainte, nu după.
Plăți Instant și RoPay: banii se mută în secunde
Plățile instant în lei funcționează din 22 aprilie 2019, sunt operate de TransFonD, mută banii în sub 10 secunde, non-stop, și au astăzi 19 bănci participante. Peste ele s-a construit RoPay, lansat pe 14 octombrie 2024: plată către un număr de telefon (RoPay Alias), prin cod QR, contactless și cerere de plată. Băncile au intrat pe rând — ING, Salt Bank, BT Pay, Raiffeisen, BRD, UniCredit — iar dintre furnizori s-au conectat PPC Energie, DIGI, ENGIE, eMAG și Dedeman în 2025–2026. Din noiembrie 2022 există și afișarea numelui beneficiarului înainte de confirmarea plății. Concret pentru buget: un extras din 2026 arată altfel decât unul din 2024, iar liniile PLATA INSTANT și ROPAY sunt bani mutați, nu neapărat bani cheltuiți.
Regula celor două date
Notează două date: ziua în care îți intră salariul și ziua în care cade grosul facturilor. Dacă a doua vine înaintea primei, contul tău va intra în minus în fiecare lună, chiar dacă pe an bugetul e echilibrat. Cere furnizorilor mutarea datei de încasare după salariu — este o modificare de mandat, nu o renegociere de contract. O lună lizibilă începe de acolo.
Metodele de buget cele mai folosite
Nu există o metodă „corectă”. Metoda bună este cea pe care o ții mai mult de o lună. Iată cele patru abordări răspândite:
| Metodă | În ce constă | Pentru cine |
|---|---|---|
| 50/30/20 | 50% nevoi, 30% dorințe, 20% economii | Pentru început |
| Buget de la zero | Fiecare leu are o destinație — planul se închide pe 0 | Când ai rate de închis |
| Plătește-te primul | Economiile pleacă în ziua salariului, restul se cheltuiește | Când construiești o rezervă |
| Plicuri | O sumă pe categorie, în numerar sau în subconturi | Pentru cheltuieli impulsive |
De ce este atât de populară regula 50/30/20?
Regula 50/30/20 împarte venitul net în trei părți: 50% pentru nevoi (locuință, mâncare, utilități), 30% pentru dorințe (ieșiri, haine, divertisment), 20% pentru economii și pentru închiderea datoriilor. E populară fiindcă îți cere să urmărești trei sertare, nu patruzeci de rânduri.
Limita ei este foarte românească. Mâncarea singură a însemnat 32,1% din consumul gospodăriei medii în 2025, iar locuința și utilitățile încă 15,7% (INS, ABF 2025) — deci „50% nevoi” este strâmt din start pentru multe familii. Nu abandona metoda: schimbă proporțiile. Un 60/20/20 ținut este mai bun decât un 50/30/20 ratat.
Ce categorii de cheltuieli?
Categorii bune: nici prea multe, nici prea puține. Opt până la douăsprezece ajung pentru o gospodărie. Un set care funcționează în România:
Cumpărături alimentare
Kaufland, Lidl, Mega Image, Profi, Carrefour
Utilități
PPC Energie, ENGIE, Apa Nova, Orange, DIGI
Transport și carburant
OMV Petrom, Rompetrol, STB, Metrorex, Bolt
Mâncat în oraș
restaurante, cafenele, Glovo, Wolt
Abonamente
Netflix, Spotify, HBO Max, World Class
Sănătate
Catena, Sensiblu, Regina Maria, MedLife
Credite și rate
rate bancare, plata în rate, card de credit
Casă și întreținere
Dedeman, Leroy Merlin, IKEA, JYSK
Cât ar trebui să cheltuiesc pe fiecare categorie?
Nu există un răspuns unic — depinde de venit, de oraș și de felul în care trăiești. Dar structura de consum a gospodăriilor din România dă un reper. În 2025, gospodăria medie a cheltuit lunar (INS, Ancheta bugetelor de familie 2025):
- Mâncare și băuturi:1.553 lei (32,1% din consum)
- Locuință și utilități:761 lei (15,7%)
- Îmbrăcăminte și încălțăminte:379 lei (7,8%)
- Transport:339 lei (7,0%)
- Educație:27 lei (0,6%)
Două lucruri sar în ochi. Primul: mâncarea este categoria dominantă — pe baza conturilor naționale, alimentele înseamnă 25,0% din consumul gospodăriilor din România, iar restaurantele și hotelurile doar 3,6% (Eurostat, 2022). Aici discuția despre buget începe de la coșul de la Kaufland, nu de la cina de vineri. Al doilea: contează enorm unde locuiești — o gospodărie urbană a cheltuit 9.123 de lei pe lună în 2025, față de aproximativ 7.000 de lei în mediul rural (INS, ABF 2025).
O precizare onestă: cifrele de mai sus sunt medii pe gospodărie, nu o normă personală. Sunt un reper pentru propriul tău profil, nu o țintă de atins.
Ce face Martia în locul tău
Martia citește descrierea fiecărei tranzacții și îi dă o categorie — de la o plată cu cardul la Kaufland până la o debitare directă către DIGI. Poți corecta o categorie greșită și o înveți așa preferințele tale; clasificarea devine mai bună de la lună la lună. Vezi exact cât ai cheltuit pe fiecare categorie, luna asta și în lunile trecute.
Aplicație de buget sau foaie de calcul?
Foaia de calcul este un instrument puternic, dar are un defect central pentru un buget: cere să introduci fiecare tranzacție de mână. Exact acolo se rupe — nu din lipsă de voință, ci din oboseala repetiției.
📊 Foaie de calcul
- ✗Introducere manuală pentru fiecare tranzacție
- ✗Ușor să uiți un bon sau un transfer
- ✗Nicio alertă când o categorie o ia razna
- ✗Mai multe conturi = mai multe file de lipit
- ✓Control total asupra structurii
- ✓Merge offline, fără niciun cont de creat
📱 Martia (aplicație)
- ✓Legătură automată cu banca ta din România
- ✓Clasificare automată a tranzacțiilor
- ✓Grafice și analize fără nimic de configurat
- ✓Toate conturile într-o singură imagine
- ✗Are nevoie de conexiune la internet
Pentru majoritatea oamenilor câștigă aplicația — nu pentru că foaia de calcul ar fi rea, ci pentru că mai puțin efort = șanse mai mari să mai fii acolo peste șase luni. Cel mai bun sistem de buget este cel pe care îl folosești efectiv. Ca să compari instrumentele disponibile în România unul lângă altul, vezi comparativul aplicațiilor de buget familial 2026.
Adam, fondatorul Martia
Am abandonat trei tabele înainte să scriu Martia
Șase conturi, zero imagine de ansamblu și, de fiecare dată, același scenariu: trei săptămâni în care notez tot impecabil, apoi un weekend aglomerat și coloana se oprește. Problema nu era motivația. Era introducerea manuală.
Cele mai frecvente greșeli
Aproape toată lumea face aceleași greșeli la început. Dacă le știi dinainte, câștigi câteva luni.
- 1.Buget prea strâns din prima lună
Să tai tot dintr-odată duce la frustrare, apoi la abandon. Începe cu observația și schimbă un singur rând o dată — de exemplu, redu cu o cincime cea mai mare cheltuială variabilă, în loc să ciupești din toate.
- 2.Uiți cheltuielile care vin o dată pe an
Asigurarea RCA, inspecția tehnică (ITP), impozitul local plătit la DITL, vacanța, cadourile de sărbători — sunt „surprize” care revin în fiecare an la aceeași dată. Pune deoparte o doisprezecime în fiecare lună. Martia distribuie cheltuielile anuale pe luni, ca să rămână rândul lizibil.
- 3.Tratezi luna cu primă ca pe o lună obișnuită
Câștigul salarial mediu brut a fost de 9.868 lei în decembrie 2025, cu 5,3% peste luna precedentă, față de 9.564 lei în iunie 2026 (INS). Diferența vine din primele discreționare de sărbători, nu dintr-o creștere de salariu. Dacă îți construiești bugetul pe decembrie, îl construiești pe o lună care nu se repetă.
- 4.Renunți după o lună proastă
O să depășești bugetul, mai ales la început. Nu este un eșec, este o informație. Contează tendința pe mai multe luni, nu o lună izolată. O lună proastă nu distruge planul; oprirea planului, da.
- 5.Nu lași nicio marjă
Păstrează mereu între cinci și zece la sută pentru neprevăzut. Fără marjă, spargi bugetul în fiecare lună — pentru că apare mereu ceva.
- 6.Te uiți doar la cheltuieli, niciodată la venituri
Bugetul optimizează cheltuielile, dar are un prag. Pragul de sărăcie pentru o persoană singură a fost de 1.939 lei pe lună, iar pentru doi adulți cu doi copii sub 14 ani de 4.071 lei (Eurostat, 2024), în condițiile în care salariul minim brut este de 4.050 lei din 1 ianuarie 2025 (HG nr. 1506/2024). Sub un anumit nivel, nicio tăiere nu ajunge, iar pârghia este de partea venitului. Niciun tabel nu înlocuiește asta.
Automatizează bugetul cu Martia
Obstacolul real în calea unui buget nu este motivația, ci timpul de introdus date. Martia elimină pasul ăsta: ia tranzacțiile direct de la bănci, iar ele apar singure, fără nimic de tastat.
Cum funcționează legătura cu banca?
Martia folosește open banking prin Enable Banking — cadrul european stabilit de directiva PSD2, transpusă în România prin Legea nr. 209/2019, aceea care obligă băncile să deschidă un acces sigur la datele de cont. Băncile membre ale Asociației Române a Băncilor au convenit pentru asta asupra standardului Berlin Group NextGenPSD2. Nu îți dai niciodată datele de autentificare aplicației: te conectezi în fereastra oficială a băncii tale, iar Martia primește doar acces de citire. Nu poate face transferuri. Accesul se retrage oricând, iar datele sunt prelucrate în cadrul GDPR. Dacă vrei mecanismul explicat pe îndelete, e în ghidul nostru despre open banking.
Și dacă am cont la o bancă mai mică?
Băncile mari din România încap în câteva nume: Banca Transilvania, BCR, BRD, ING Bank România, Raiffeisen Bank, UniCredit Bank, CEC Bank — plus băncile mai noi, ca Salt Bank sau Revolut. Martia nu ține o listă proprie: merge prin Enable Banking și vezi lista la zi chiar în momentul în care conectezi contul. Poți lega conturi de la bănci diferite și poți ține un buget în doi fără cont comun, fiecare cu conturile lui.
Ce face Martia automat
- →Aduce tranzacțiile din toate conturile conectate
- →Clasifică cheltuielile după descriere și după comerciant
- →Recunoaște plățile recurente — debitări directe și abonamente
- →Adună soldurile tuturor conturilor la un loc
- →Îți răspunde în română, pornind de la tranzacțiile tale reale
Un sfert de oră, duminică seara
Rezervă-ți zece-cincisprezece minute duminică seara: recitești săptămâna, corectezi două-trei categorii ghicite greșit și te uiți ce facturi vin săptămâna viitoare. Este singurul ritual care ține în timp — pentru că e scurt și pentru că pică mereu la aceeași oră.
Dacă vrei un singur lucru de făcut azi, fă-l pe ăsta: deschide extrasul de cont pe ultimele treizeci de zile și numără doar debitările directe. Atât. Suma aia îți spune cu cât pleci, de fapt, la drum în fiecare lună — și de acolo încolo bugetul nu mai e o teorie.
Martia, AI-ul cu care vorbești despre banii tăi
Pui întrebarea în română — „cât am dat pe mâncare în iulie?”, „unde plătesc prea mult?” — și primești răspunsul pornind de la tranzacțiile tale reale. Fără tabele, fără introduceri manuale.
Recomandare rapidă
- Cel mai rapid instrument: Martia — aduce tranzacțiile, le clasifică și îți spune unde e problema
- Cea mai simplă metodă: regula 50/30/20 — 50% nevoi, 30% dorințe, 20% economii — trei sertare, atât
- Pentru început: o lună de observație, zero tăieri — înțelege-ți ritmul înainte să schimbi orice în buget
- Reflexul românesc: adună-ți facturile și ratele — acolo se duce grosul banilor, nu la cumpărăturile de sâmbătă
Întrebări frecvente
De unde încep dacă vreau să controlez bugetul familiei?
Începe cu o lună de observație, nu cu tăieri. Adună mai întâi toate veniturile gospodăriei: salariul net, veniturile din activități independente, pensiile și alocațiile. Fă apoi lista cheltuielilor fixe care pleacă singure prin debitare directă — utilități, telecom, asigurări, abonamente, rate. Timp de treizeci de zile urmărește cheltuielile variabile fără să schimbi nimic: cumpărături, mâncat în oraș, transport, mici plăceri. Cel mai simplu este să conectezi contul curent la o aplicație care clasifică tranzacțiile singură. Abia după prima lună, când îți vezi ritmul real, are sens să pui limite pe categorii. Ordinea contează: dacă începi cu tăierile, renunți în trei săptămâni.
Câte categorii de cheltuieli îmi trebuie într-un buget familial?
Opt până la douăsprezece categorii sunt suficiente pentru majoritatea gospodăriilor. Sub acest prag nu vezi unde se duc banii; peste el bugetul devine ilizibil și petreci mai mult timp clasificând decât decizând. Un set care funcționează în România: cumpărături alimentare, utilități, casă și întreținere, transport și carburant, mâncat în oraș, abonamente, sănătate, credite și rate, economii și o categorie „altele” cu o marjă de cinci până la zece la sută pentru neprevăzut. Începe simplu. Să tai o categorie în două mai târziu este ușor; să te uiți șase luni la zece categorii goale este descurajant. Categoriile bune sunt cele pe care le recunoști pe extrasul de cont.
Îmi ajunge o foaie de calcul pentru bugetul familiei?
Funcționează, dar cere să introduci fiecare tranzacție de mână — și exact acolo cedează majoritatea oamenilor. O foaie de calcul nu adună nici conturile de la două bănci într-o singură imagine, nu recunoaște o debitare directă care revine în fiecare lună și nu te anunță când o categorie o ia razna. Rămâne o alegere bună dacă îți place să controlezi structura până la ultimul rând și disciplina zilnică nu te apasă. Pentru toți ceilalți, care au abandonat deja un tabel pe la jumătatea drumului, o aplicație ca Martia ia tranzacțiile direct de la bancă, iar bugetul se actualizează singur, fără nicio introducere manuală.
Cum țin cont de facturi și de debitarea directă în buget?
Tratează-le ca pe un bloc, nu ca pe cheltuieli răzlețe. Pe un extras de cont din România o astfel de plată apare ca „DEBITARE DIRECTA”, „PLATA MANDAT” sau „MANDAT”, cu numele beneficiarului și o referință de mandat — semnătura unei cheltuieli recurente, spre deosebire de o plată cu cardul, care apare ca „CUMPARARE POS”. Adună toate debitările directe dintr-o lună întreagă și compară suma cu venitul net: obții cât îți rămâne efectiv de trăit. Uită-te apoi la date. Când mai multe facturi cad chiar înainte de salariu, contul intră în minus la final de lună chiar dacă bugetul este echilibrat pe an.
Cât ar trebui să economisesc din salariu?
Nu există o cifră universală, dar există un reper național incomod: rata de economisire a gospodăriilor din România a fost de minus 0,9% în 2024, potrivit Eurostat, și a fost negativă în fiecare an din 2021 încoace, cu o primă valoare pozitivă, provizorie, de 1,8% în 2025. Cu alte cuvinte, în medie gospodăriile cheltuiesc mai mult decât încasează. Dacă începi acum, nu urmări un procent ambițios pe care nu îl ții trei luni. Mută o sumă fixă, chiar mică, în ziua salariului, într-un cont separat de cel curent — banii care rămân pe contul curent se cheltuiesc fără nicio decizie.
Martia vede parola de la bancă?
Nu. Martia folosește open banking prin Enable Banking — cadrul european stabilit de directiva PSD2, transpusă în România prin Legea nr. 209/2019, aceea care obligă băncile să deschidă un acces sigur la datele de cont. Nu îți introduci niciodată datele de autentificare în aplicație: te conectezi în fereastra oficială a băncii tale, cu autentificarea obișnuită, iar Martia primește doar acces de citire la tranzacții. Nu poate face transferuri și nu poate modifica nimic în cont. Accesul se retrage oricând, din aplicație sau din banca ta, iar datele sunt prelucrate în cadrul GDPR.
Ce fac cu primele de sărbători și cu „al 13-lea salariu”?
În România nu există un al 13-lea sau al 14-lea salariu prevăzut de lege — plata se face în doisprezece fluturași lunari, iar sumele în plus sunt prime discreționare, de obicei în decembrie și în preajma Paștelui. Efectul se vede în statistică: câștigul salarial mediu brut a fost de 9.868 lei în decembrie 2025, cu 5,3% peste luna precedentă, față de 9.564 lei în iunie 2026 (INS). Construiește bugetul lunar doar pe salariul obișnuit și decide destinația primei înainte să intre în cont — fond de urgență, o rată plătită în avans, o vacanță. O primă cu destinație stabilită nu dispare în consum.
Ce aplicație mă ajută să controlez bugetul familiei în România?
Există trei familii de instrumente. Aplicațiile propriei bănci — George de la BCR, BT Pay, Salt Bank — vin cu clasificarea cheltuielilor inclusă în cont; dacă ai conturi la două bănci, deschizi două aplicații și aduni de mână. Aplicațiile de plată a facturilor, precum Pago, cu peste un milion de instalări în magazinul Google Play din România, rezolvă foarte bine plata, dar nu și înțelegerea banilor. A treia categorie sunt aplicațiile care se conectează la conturi prin open banking și clasifică tranzacțiile automat — aici este Martia, cu care discuți în română despre cheltuielile tale. Contează ce folosești peste șase luni, nu câte funcții are.
Surse
- INS (2026). Comunicat de presă nr. 201 / 12 august 2026 — câștigul salarial mediu brut 9.564 lei și net 5.734 lei în iunie 2026. insse.ro
- INS (2026). Ancheta bugetelor de familie 2025, Comunicat nr. 151 / 24 iunie 2026 — venituri 9.399 lei și cheltuieli 8.037 lei pe gospodărie și lună. insse.ro
- INS (2026). Comunicat de presă nr. 35 / 12 februarie 2026 — decembrie 2025, câștig salarial mediu brut 9.868 lei, cu 5,3% peste luna precedentă. insse.ro
- Eurostat (2024). Rata de economisire a gospodăriilor (tec00131), statutul locuinței (ilc_lvho02) și pragul de sărăcie (ilc_li01), România. ec.europa.eu/eurostat
- Eurostat (2022). Final consumption expenditure of households by consumption purpose (COICOP), România — set de date TEC00134. ec.europa.eu/eurostat
- BNR (2026). Raport asupra inflației, august 2026 — inflație anuală 10,42% în iunie 2026; dobândă medie 5,73% la creditele noi de locuință și 7,59% la creditele noi ale gospodăriilor în T2 2026. bnr.ro
- ANAF (2026). Broșura Declarația Unică (formularul 212) — salariul minim brut 4.050 lei pe lună, conform HG nr. 1506 / 27 noiembrie 2024, de la 1 ianuarie 2025. anaf.ro
- TransFonD. Plăți Instant (din 22 aprilie 2019, sub 10 secunde, 19 bănci participante) și RoPay (din 14 octombrie 2024). platiinstant.ro
- Asociația Română a Băncilor. Directiva serviciilor de plată revizuită — PSD2 transpusă prin Legea nr. 209/2019; standardul Berlin Group NextGenPSD2. arb.ro