Începi duminică. Deschizi un tabel nou în Google Sheets. Scrii „Buget 2026” în celula A1. Faci 18 categorii. Revii miercuri. Ai trecut trei tranzacții de luni, niciuna de marți. Închizi tabelul. Îți spui că începi de la întâi.
Ghidurile despre bugetul familiei încep de obicei cu o listă de 15 metode sau cu povestea că „fiecare leu își are locul lui”. Ăsta începe cu un singur lucru: nu trebuie să „ții un buget”. Ajunge să urmărești o singură cifră timp de o lună. Restul vine de la sine. Cum începi, concret, un buget familial? Mai jos, cinci pași pe care i-am încercat pe pielea noastră și care stau la baza felului în care gândim Martia, cu instrumentele de azi și cu ce trebuie să știi despre open banking la băncile din România în 2026.
Esențialul
- Nu începe cu un tabel cu 18 categorii. Începe cu o singură cifră pe care vrei s-o știi („cât dau pe mâncare în octombrie?”). Restul crește în jurul ei
- Prima lună e observație, nu o renovare a vieții: nu-ți schimba obiceiurile până nu știi cum arată de fapt
- Open banking (PSD2) scoate cea mai mare piedică: scrisul de mână. Tranzacțiile vin singure din bancă
- Testul primei luni Martia: o privire scurtă pe săptămână în loc de scris zilnic, trei categorii în loc de optsprezece, o decizie în loc de o renovare
- Regulile procentuale (50/30/20) se aleg în luna a doua, nu în prima. Întâi măsori cum ți se împart cheltuielile, apoi pui ținta
Răspunsul scurt: de unde începi, concret?
Dacă n-ai ținut niciodată un buget, primul pas corect e o întrebare și o conexiune la un cont, nu un tabel întreg. Concret: alege o întrebare la care vrei răspuns la sfârșitul lunii, de obicei „cât cheltui pe mâncare?” sau „cât îmi rămâne după facturi?”. Apoi conectează UN cont bancar, cel în care îți intră salariul, la o aplicație cu open banking. Restul se întâmplă singur.
Al doilea pas, mai puțin evident: nu schimba nimic timp de 30 de zile. Prima lună de buget e observație, nu disciplină. E ușor să cazi dacă încerci în același timp să începi să economisești și să ții bugetul: sunt două obiceiuri diferite și împreună sunt prea grele. Întâi vezi unde se duc banii. Deciziile le iei în luna a doua.
O întrebare, un cont, o lună
O întrebare: alege-o pe cea mai arzătoare, mâncarea, abonamentele, banii de la sfârșitul lunii, transportul.
Un cont: cel în care îți intră salariul sau din care plătești cele mai multe facturi. Celelalte vin în luna a doua.
O lună fără schimbări: nu încerca să ții bugetul și să economisești în același timp. Două obiceiuri noi deodată sunt prea mult pentru un început.
Dacă vrei contextul mai larg, ce problemă rezolvă fiecare instrument, îl găsești în ghidul despre cum să controlezi bugetul familiei. Aici rămânem la pașii concreți ai primei luni.
De ce n-a mers data trecută (și nu e lene)
Poate e deja a treia încercare. Prima, într-un caiet. A doua, în Excel. A treia, într-o aplicație găsită în magazin. De fiecare dată, bugetul a ținut câteva săptămâni și a dispărut.
Nu e lipsă de voință. E o chestiune de câți pași trebuie făcuți ca bugetul să rămână la zi. Dacă fiecare zi cere un sfert de oră de scris, ai un al doilea serviciu. Dacă fiecare săptămână cere să intri în trei aplicații de bancă și să copiezi tranzacții, ai un al treilea. Bugetul nu moare din cauza metodei. Moare din cauza frecării.
Mit și realitate
Mit: „Ca să începi un buget, trebuie să ai disciplină și să scrii fiecare tranzacție.”
Realitate: Plățile cu cardul, transferurile și debitările directe sunt deja în extrasul băncii. „Scrisul” nu creează date noi, doar le copiază dintr-o aplicație în alta. Open banking (PSD2) scoate pasul ăsta cu totul.
Al doilea lucru pe care nu ți-l spune nimeni: primul buget nu arată aproape niciodată cum credeai. Intri cu ideea că mâncarea înseamnă 800 de lei, transportul 300, distracția 200. După o lună descoperi că mâncarea e 1.500 de lei (livrările de la Glovo sau Wolt nu intrau în „mâncare” în capul tău), transportul 550 (nici Bolt și Uber nu intrau), iar „distracția” conține 150 de lei de abonamente. Nu e un eșec. Sunt date.
De ce contează să vezi banii: România în cifre
Surse: Eurostat, tec00131 (2026), INS, Ancheta bugetelor de familie 2025
Testul primei luni Martia: ce trebuie să faci de fapt
Testul primei luni Martia e o metodă simplă, cu nume, pentru primul contact cu propriul buget. Are trei condiții care trebuie îndeplinite ca prima lună să nu se termine cu abandonarea instrumentului. E felul în care noi înșine am reușit, în sfârșit, să ținem un buget.
Cele trei condiții ale testului:
- Nicio muncă zilnică. În prima lună, singura ta muncă e o privire scurtă, o dată pe săptămână. Dacă instrumentul cere mai mult, e ușor să-l abandonezi înainte să se formeze obiceiul. Nu e „puțin”; e „cât poate duce cineva care n-are încă obiceiul”.
- Nicio încadrare de mână în prima lună. Ai încredere în cea automată. Da, uneori greșește. Corecturile le faci în luna a doua, când știi ce categorii contează pentru tine. În prima lună, o categorie „Altele” de 350 de lei e o informație: acolo e ceva nedefinit, merită să-l recunoști data viitoare.
- Trei întrebări concrete, nu tot panoul. După 30 de zile îți pui ție (sau Martiei) trei întrebări: cât ai cheltuit în total, pe ce categorie cel mai mult și dacă te-a surprins vreuna. Nu analizezi grafice. Nu compari cu luna trecută, pentru că încă nu există. Trei întrebări, o decizie.
Fondatorul Martia
De la fondator
Ani de zile am avut șase conturi la patru bănci și nicio idee cât cheltui pe orice. Am încercat Excelul. Am încercat un caiet. Am încercat două aplicații. De fiecare dată se termina la fel: după vreo șase săptămâni aveam date incomplete și mă întorceam la niciun buget. Testul primei luni sunt regulile pe care le-am scris după, când în sfârșit ceva a mers, pentru că prima dată nu mi-a cerut disciplină zilnică.
Testul nu depinde de instrument: merge la fel în Martia, într-un tabel sau în altă aplicație, dacă îndeplinește cele trei condiții. În practică, tabelele și aplicațiile fără open banking încalcă prima condiție, pentru că cer scris zilnic, și pe a doua, pentru că încadrezi de mână.
Prima lună fără nimic scris de mână: întreab-o pe Martia
Martia se conectează prin open banking la contul tău, încadrează singură tranzacțiile și te lasă să întrebi în română: „cât am dat pe mâncare în octombrie?”. Fără tabele, fără scris, fără grafice de citit.
Ce 5 pași funcționează, pas cu pas?
Pașii de mai jos nu sunt o listă de sfaturi, ci o ordine. Fiecare durează puțin. Împreună te duc prin prima lună de observație până în a doua, în care iei prima decizie.
Pasul 1. Alege o singură cifră pe care vrei s-o știi
Nu „să țin un buget”. Nu „să-mi controlez cheltuielile”. O singură întrebare concretă, la care vrei răspuns la sfârșitul lunii. Cele mai dese:
- „Cât cheltui luna asta pe mâncare?”
- „Cât îmi rămâne la sfârșitul lunii, după facturi?”
- „Cât plătesc pe abonamentele pe care chiar le folosesc?”
- „Cât am cheltuit săptămâna asta fără să plănuiesc?”
Alege UNA. Restul crește în jurul ei.
Pasul 2. Conectează un singur cont bancar (nu pe toate)
Cel în care îți intră salariul sau din care plătești cele mai multe facturi. Open banking (PSD2) înseamnă că nu dai parola băncii în aplicație: confirmarea se face la bancă, de obicei în aplicația ei mobilă, iar Martia (sau altă aplicație) primește doar acces de citire la tranzacții.
Un singur cont ajunge în prima lună. Dacă ai banii împrăștiați la trei bănci, să le adaugi pe toate de la început înseamnă mai multă frecare și amână momentul în care vezi prima imagine. Celelalte conturi vin în luna a doua. Pașii, pe larg, în ghidul cum conectezi contul bancar la o aplicație.
Pasul 3. Lasă datele să curgă: 30 de zile fără schimbări
E cel mai greu pas. Nu-ți schimba obiceiurile. Nu începe în același timp să economisești. Nu impune tăieri. Lasă aplicația să aducă și să încadreze tranzacțiile. Uită-te scurt o dată pe săptămână, ca să vezi că datele vin și ca să nu uiți că instrumentul există.
Tentația de a schimba ceva în prima săptămână e cea mai mare. Ține minte: acum observi, în luna a doua decizi. Altfel nu afli niciodată cum arătau cu adevărat cheltuielile, pentru că le modifici chiar în timp ce le măsori.
Pasul 4. După o lună, uită-te la 3 categorii (nu la toate)
După 30 de zile, alege cele mai mari trei categorii de cheltuieli. La o gospodărie medie din România, cele mai mari linii de consum sunt mâncarea și băuturile nealcoolice (32,1%), locuința cu apă, curent și gaze (15,7%) și îmbrăcămintea cu încălțămintea (7,8%), după ancheta INS pe 2025. La tine, în top trei poate intra și categoria „plăceri”: mâncatul în oraș, abonamentele, cumpărăturile mici. Pune-ți o singură întrebare la fiecare: „banii ăștia s-au dus pe ceva ce a contat pentru mine?”.
Nu analiza toate categoriile. Aici e ușor să cazi: deschizi panoul, vezi 14 bare, îl închizi și nu te mai întorci. Trei categorii e tot ce-ți trebuie în prima lună de observație.
Pasul 5. Fă o singură mișcare mică (nu o renovare a vieții)
În categoria în care răspunsul a fost cel mai des „nu”, redu cu 15–20%, nu cu 50%. Dacă mâncatul în oraș a fost 800 de lei, ținta pentru luna a doua e 650. Dacă abonamentele au fost 150 de lei, taie-le pe cele două pe care le folosești cel mai puțin și păstrează-le pe celelalte. Cum le găsești, în „Cheltuiesc prea mult pe abonamente?”. Dacă „Altele” a fost 350 de lei, în luna a doua verifică ce era.
Schimbările mici rezistă. Cele radicale, nu. Nu e o chestiune de psihologie, ci de faptul că venitul, programul și obligațiile tale sunt mai puțin flexibile decât spun ghidurile de economisire. Metodele concrete de economisire intră în joc când ai deja două-trei luni de date. Iar dacă salariul e mic, pornește de la ghidul despre bugetul cu salariu mic.
Ce instrument de buget alegi în 2026?
Cinci instrumente pe care le ia în calcul cineva care începe în România. Prețurile sunt din App Store România și de pe site-urile producătorilor, verificate în august 2026 (legăturile, la Surse).
Instrumente de buget pentru un început în România (august 2026).
| Instrument | Băncile din România | Limbă | Preț (2026) |
|---|---|---|---|
| Martia | Open banking; lista băncilor o vezi la conectare | Răspunde în română, în chat | 9 EUR/lună sau 59 EUR/an, facturat în euro |
| Spendee | Listează România printre țările cu conexiune bancară; furnizorul nu e numit | Tradusă în română | Premium 25,99 lei/lună (App Store România) |
| CashControl | Importă extrasul de cont; nu se conectează direct | Site în română | Plan gratuit; PRO 19,99 lei/lună |
| YNAB | Importul direct nu ajunge în România; lucrezi cu fișiere | Doar engleză | 74,99 lei/lună (App Store România) |
| Aplicația băncii (George, BT Pay, ING Home'Bank) | Doar banca ei | Română | Inclusă în cont |
Recomandarea scurtă, dacă începi acum: Martia sau Spendee. Amândouă sunt în română și oferă conexiune bancară în România; lista exactă a băncilor o verifici la conectare. Martia e diferită prin faptul că răspunde la întrebări puse în cuvinte, în loc să-ți ceară să citești grafice, ceea ce contează dacă bugetul ți s-a rupt înainte tocmai la „n-am chef să mă uit la panou”. Comparația mai largă e în cea mai bună aplicație de buget familial în 2026, iar tabelul față în față cu aplicația, în „Buget în Excel sau aplicație?”.
Băncile din România și open banking: ce trebuie să știi
În România, open banking funcționează prin directiva europeană PSD2, transpusă prin Legea nr. 209/2019. Băncile membre ale Asociației Române a Băncilor au adoptat pentru accesul aplicațiilor standardul Berlin Group NextGenPSD2, iar autentificarea strictă urmează Regulamentul delegat (UE) 2018/389. Banca Națională a României autorizează și supraveghează băncile și instituțiile de plată.
Ce bănci vei întâlni
Printre membrii Asociației Române a Băncilor se numără Banca Transilvania, BCR, BRD, ING Bank România, Raiffeisen Bank, UniCredit Bank, CEC Bank și Revolut Bank, prin sucursala din București. Dacă ai avut cont la Alpha Bank, azi îl găsești la UniCredit, care a preluat banca. Nu îți promitem aici ce bănci merg în Martia: lista la zi o vezi chiar la pasul de conectare, înainte să plătești ceva.
Cum confirmi accesul și cât ține
Confirmarea se face la bancă, de obicei în aplicația ei mobilă. Accesul unei aplicații de buget se reconfirmă o dată la cel mult 180 de zile, după Regulamentul delegat (UE) 2022/2360, iar unele bănci îl cer mai des. Martia nu te anunță dinainte: când accesul expiră, banca apare în aplicație cu un buton de reconectare. Dacă vrei să înțelegi mecanismul, citește ghidul despre sincronizarea contului bancar cu o aplicație.
Ce este open banking (PSD2)?
Open banking e cadrul european (directiva PSD2) prin care banca îți pune datele de cont la dispoziția unei aplicații autorizate, cu acordul tău. În practică: nu scrii parola băncii în aplicația de buget, ci confirmi accesul la bancă, iar aplicația primește doar citire, fără să poată face plăți.
Alege un cont și vezi prima imagine: întreab-o pe Martia
Conectezi un cont prin open banking, iar Martia încadrează singură tranzacțiile și te lasă să întrebi în română ce vrei să știi despre banii tăi. Fără tabel și fără nimic scris de mână.
Întrebări frecvente
Cum încep un buget familial dacă n-am mai ținut niciodată unul?
Începe cu o singură cifră, nu cu un tabel. Alege o întrebare la care vrei răspuns la sfârșitul lunii, de obicei „cât cheltui luna asta pe mâncare?”. Conectează UN singur cont bancar, cel în care îți intră salariul, la o aplicație cu open banking, ca Martia, sau deschide un tabel, și timp de 30 de zile nu schimba nimic din obiceiuri. Prima lună e observație, nu o renovare a vieții.
Are sens un buget dacă câștig puțin?
Da, și de multe ori mai mult decât la venituri mari. Un buget nu e un instrument pentru bogați, ci unul care îți arată unde se termină luna. Datele despre cheltuielile tale există deja, în extrasul băncii; nu trebuie să le creezi tu. O aplicație cu open banking le citește singură și îți arată imaginea pe care nu o ai în aplicația unei singure bănci. Pentru un buget pe salariul minim, pas cu pas, citește ghidul despre bugetul cu salariu mic.
Cât timp îți ia să ții un buget familial?
Depinde de instrument. Dacă folosești un tabel și scrii tranzacțiile de mână, bugetul e o muncă fixă în fiecare săptămână, iar fiecare săptămână sărită te tentează să renunți. Dacă folosești o aplicație cu open banking, cum e Martia, tranzacțiile vin singure. Munca ta se reduce la o privire scurtă, o dată pe săptămână, și la o decizie pe lună. Pe asta se sprijină Testul primei luni Martia.
Excel sau aplicație de buget: ce e mai bine pentru un începător?
Un tabel, de pildă în Google Sheets, care e gratuit, îți dă control total, dar cere disciplină: nu se actualizează singur. Pentru cine n-a ținut niciodată un buget, cea mai mare piedică e momentul „trebuie să scriu 60 de plăți cu cardul din săptămâna trecută”. Atunci se rupe bugetul. O aplicație cu open banking aduce tranzacțiile singură și le pune pe categorii. Excelul îl recomandăm celor care au deja obiceiul și vor structura lor.
E sigură o aplicație de buget? Îmi vede banca datele?
Aplicațiile cu open banking funcționează după directiva europeană PSD2, transpusă în România prin Legea nr. 209/2019. Nu dai parola băncii în aplicație: confirmarea se face la bancă, de obicei în aplicația mobilă a băncii, iar aplicația de buget primește doar acces de citire. Martia folosește Enable Banking, doar citește tranzacțiile și nu poate face plăți. Accesul se reconfirmă o dată la cel mult 180 de zile, iar unele bănci îl cer mai des.
Ce fac dacă am conturi la mai multe bănci?
Exemplu: contul de salariu la BCR, economiile la ING, un card de zi cu zi la BT. Fiecare bancă are aplicația ei, așa că, să vezi totul, comuți între trei. O aplicație cu open banking pune toate conturile într-o singură imagine: cât ai azi și cât cheltui pe o categorie, din toate conturile. În prima lună conectezi doar contul principal; celelalte vin în luna a doua. Lista băncilor disponibile în Martia o vezi chiar la pasul de conectare.
Ce regulă procentuală aleg: 50/30/20 sau alta?
Regula 50/30/20 (50% nevoi, 30% dorințe, 20% economii) e un punct de plecare bun pentru cine nu știe încă cum i se împart cheltuielile. Dar în prima lună nu încerca s-o impui. Întâi măsoară cum arată proporțiile tale reale. Dacă prima ta împărțire iese 65/30/5 sau 70/25/5, e o informație, nu un eșec. Ținta o pui în luna a doua, când ai datele.
Merită să pun fiecare tranzacție pe o categorie?
Nu de mână. Să încadrezi singur fiecare tranzacție e cel mai scurt drum spre abandonarea bugetului. Aplicațiile care încadrează automat, cum e Martia, recunosc comercianții obișnuiți: Kaufland, Lidl sau Mega Image la cumpărături alimentare, Bolt sau Uber la transport, Netflix la abonamente. Tu corectezi cel mult tranzacțiile neobișnuite, o dată pe lună. Dacă lucrezi într-un tabel, rămâi la cel mult 6–8 categorii, nu 30; oricum nimeni nu le ține.
Ce fac când descopăr că cheltui mai mult decât câștig?
Nu ești singur: după Eurostat, în 2024 rata brută de economisire a gospodăriilor din România a fost −0,9%, adică gospodăriile au consumat, în ansamblu, mai mult decât venitul disponibil. Primul pas: nu intra în panică și nu impune tăieri radicale. Găsește categoria în care depășirea e cea mai mare, de pildă mâncatul în oraș sau abonamentele, și redu DOAR pe ea cu 20–30%. Restul îl așezi în lunile următoare.
După cât timp văd un efect real al bugetului?
Primul efect, descoperirea tiparului cheltuielilor, apare după o lună. Pentru un efect real asupra portofelului, decizii conștiente, mai puține cumpărături din impuls, economii regulate, dă-ți 3–4 luni. Nu e o dietă-minune. Nu e vorba să economisești 500 de lei într-o săptămână, ci să știi în fiecare lună răspunsul la „unde s-au dus banii mei?”. Restul vine cu timpul, când întrebarea devine obicei.
Surse
- Eurostat (2026), Gross household saving rate, tec00131: România −0,9% în 2024, ec.europa.eu
- INS (2026), Ancheta bugetelor de familie, 2025: cheltuielile de consum și structura lor, insse.ro
- Asociația Română a Băncilor, Directiva Serviciilor de Plată revizuită și Membri ARB, arb.ro, membri
- Regulamentul delegat (UE) 2022/2360 al Comisiei (2022), art. 10a din Regulamentul delegat (UE) 2018/389, eur-lex.europa.eu
- App Store România (august 2026), Spendee și YNAB, Spendee, YNAB
- CashControl (2026), planurile și importul extrasului de cont, cashcontrol.ro