Amâni de luni de zile pentru că ți se pare că trebuie să dai cuiva parola de la bancă. Nu trebuie. Și nu ești singura persoană care crede asta — e prima întrebare pe care o primim.
Ca să conectezi contul bancar la o aplicație de buget, treci prin trei ecrane: alegi banca, te autentifici pe pagina oficială a băncii, confirmi că aplicația are voie să îți citească tranzacțiile. Banca e cea care te autentifică, niciodată aplicația, iar procesul e reglementat de o directivă europeană transpusă în România prin Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată. Mai jos ai fiecare ecran, ce vede aplicația după aceea și cum tai accesul când vrei.
Esențialul
- Metoda celor 3 pași — alegi banca, te autentifici în fereastra ei oficială, confirmi accesul de citire
- Aplicația nu îți vede parola — datele le introduci pe pagina băncii tale, nu în aplicație
- Acces doar de citire, reglementat de directiva PSD2 și de Legea nr. 209/2019, sub supravegherea BNR — aplicația nu poate face transferuri
- Consimțământul e valabil 90 de zile și îl retragi oricând, dintr-un clic
- Extrasele românești vin cu majuscule și fără diacritice — CUMPARARE POS, DEBITARE DIRECTA — iar aplicația le traduce înapoi în categorii citibile
Ce vezi exact pe ecran când conectezi contul?
Conectarea contului bancar la o aplicație prin open banking — adică prin dreptul tău legal de a-ți duce datele din bancă unde vrei tu — se reduce la trei ecrane. Îi spunem Metoda Martia în 3 pași și e tot ce se întâmplă între momentul în care apeși „Conectează contul” și momentul în care tranzacțiile încep să apară singure.
Metoda celor 3 pași — ce e?
Un model simplu al conectării unui cont bancar la o aplicație prin open banking (PSD2). Fiecare pas e un ecran: alegerea băncii, autentificarea la bancă, confirmarea accesului de citire. Aplicația nu îți cere niciodată parola de la bancă — banca te autentifică direct.
Pasul 1: îți alegi banca
După ce apeși „Conectează contul bancar”, vezi lista instituțiilor disponibile în acel moment. Apeși pe logoul băncii tale. Atât. Fără formulare, fără IBAN scris de mână — nu trebuie să tastezi nimic de forma RO00 0000 0000 0000 0000 0000.
Pasul 2: te autentifici în fereastra oficială a băncii
Ajungi pe pagina oficială de autentificare a băncii tale — aceeași pe care o folosești de obicei ca să intri în internet banking. Introduci datele la bancă, nu în aplicație. Aici e toată diferența: parola rămâne la bancă și nu ajunge niciodată la noi.
Pasul 3: confirmi accesul de citire
Banca te întreabă dacă ești de acord să îți fie citit istoricul de tranzacții. Confirmi cu metoda pe care o folosești oricum: cod primit pe telefon sau confirmare în aplicația băncii. Autentificarea asta în doi pași nu e o invenție a aplicației — o cere Regulamentul delegat (UE) 2018/389. Gata. De aici tranzacțiile se sincronizează singure. Dacă vrei să înțelegi mecanismul din spate, l-am explicat pe larg în ghidul despre ce este open banking și dacă e sigur.
Trei ecrane. Zero formulare, zero documente scanate, zero numere de cont scrise de mână. Dacă ai intrat vreodată pe telefon în aplicația băncii tale, știi deja să faci asta.
Conectarea contului, în cifre
Surse: Parlamentul European (2015), Directiva PSD2 (2015/2366), TransFonD, Plăți Instant (2026)
E legal și sigur să conectezi contul bancar la o aplicație?
Da — conectarea contului bancar la o aplicație e legală și reglementată în România de Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată, care transpune directiva europeană PSD2, sub supravegherea Băncii Naționale a României. Aplicația nu îți vede parola, nu poate face transferuri și nu îți stochează datele de autentificare: vede doar tranzacțiile și soldurile, în regim de citire.
Neîncrederea e sănătoasă și e bine că o ai. Dar cele mai multe temeri vin din neînțelegeri. Iată întrebările pe care le primim cel mai des.
Aplicația ajunge să îmi știe parola de la bancă?
Nu. Te autentifici direct pe pagina băncii tale. Aplicația primește de la bancă o cheie de acces care deschide o singură ușă — citirea tranzacțiilor — și care expiră după 90 de zile. Parola ta nu iese niciodată din pagina băncii.
Poate cineva să scoată bani din contul meu?
Nu. Martia funcționează ca furnizor de servicii de informare cu privire la conturi — o categorie din PSD2 care permite exclusiv accesul de citire. Nicio aplicație înregistrată așa nu poate iniția plăți sau transferuri din contul tău.
Și dacă mă răzgândesc?
Retragerea accesului durează un clic — din setările aplicației sau direct de la bancă. Din acel moment aplicația nu mai primește date noi. Poți șterge separat și istoricul deja importat.
Cine controlează treaba asta?
În România, Banca Națională a României: ea licențiază și supraveghează instituțiile de plată. La nivel european, Autoritatea Bancară Europeană (EBA). Piața nu e nici mică, nici experimentală: potrivit Konsentus (2025), la finalul lunii septembrie 2025 operau 537 de furnizori terți autorizați în open banking în Regatul Unit și în Spațiul Economic European.
5 temeri vs. 5 fapte
Teamă: „Aplicația o să îmi știe parola.” → Fapt: te autentifici pe pagina băncii, nu în aplicație.
Teamă: „Îmi poate lua cineva banii.” → Fapt: acces doar de citire, zero transferuri.
Teamă: „Nu mai pot da înapoi.” → Fapt: retragi accesul dintr-un clic, oricând.
Teamă: „Nu supraveghează nimeni.” → Fapt: BNR în România, EBA la nivel european.
Teamă: „E mai riscant decât să dau cardul.” → Fapt: prin open banking nu circulă datele cardului tău.
Gata? Trei pași, nicio parolă dată aplicației
Vorbește cu Martia despre banii tăi, în română, pe baza tranzacțiilor tale reale. Acces exclusiv de citire, pe care îl retragi oricând, dintr-un clic.
Cum arată conectarea la băncile din România?
Conectarea arată la fel la orice bancă mare din România, pentru că toate intră sub aceleași obligații de acces din Legea nr. 209/2019 și folosesc aceeași interfață tehnică. Diferă un singur lucru: cum confirmi la final.
Băncile membre ale Asociației Române a Băncilor au convenit un standard tehnic comun pentru interfețele lor — NextGenPSD2 al Berlin Group. Practic: procesul arată la fel la Banca Transilvania, BCR, BRD, ING Bank România, Raiffeisen, UniCredit sau CEC Bank.
Confirmarea: cod pe telefon sau apăsare în aplicația băncii
La unele bănci primești un cod prin SMS, la altele îți sare o notificare în aplicația de mobil — în BT Pay, în George de la BCR sau în aplicația băncii tale. Amândouă duc în același loc, iar confirmarea din aplicația băncii e de obicei cea mai comodă, pentru că nu aștepți niciun SMS. În rest, pașii sunt identici: alegi banca, te autentifici pe pagina ei, confirmi citirea.
Ce scrie pe extrasul tău de cont
Extrasele românești au un obicei propriu: majuscule și zero diacritice. O cumpărătură la Kaufland apare ca CUMPARARE POS KAUFLAND, factura la DIGI sau la PPC Energie ca DEBITARE DIRECTA plus numele beneficiarului, salariul ca PLATA SALARIU, un comision ca COMISION ADMINISTRARE, iar plățile cu telefonul ca ROPAY sau TRANSFER INSTANT. Exact liniile astea sunt greu de descifrat seara, în aplicația băncii — iar o aplicație de buget le traduce înapoi în categorii: mâncare, facturi, transport.
RoPay și Plăți Instant — de ce contează la extras
Transferurile instant în lei merg din 22 aprilie 2019 prin sistemul Plăți Instant, operat de TransFonD: banii ajung în sub 10 secunde, non-stop, iar astăzi participă 19 bănci. Peste acest sistem, TransFonD a lansat pe 14 octombrie 2024 RoPay — plata către un număr de telefon, prin cod QR, contactless sau cu cerere de plată. Din 2025 și 2026 a apărut la ING, BT Pay, Raiffeisen, BRD, UniCredit, Salt Bank, Vista și Nexent, iar la comercianți la Auchan, eMAG, Dedeman, PPC Energie, DIGI și ENGIE. Concret: un extras din 2026 arată altfel decât unul din 2024, iar aplicația ta trebuie să știe ce e ROPAY.
Nu îți găsești banca în listă? Se întâmplă, iar lista se schimbă în timp — merită să revii peste o vreme sau să începi cu importul unui extras de cont, până apare conexiunea directă. Ce aplicație alegi după aceea e altă discuție; am comparat variantele în ghidul despre cea mai bună aplicație de buget familial în 2026.
Open banking, extras CSV sau scris de mână — ce alegi?
Metoda de import al tranzacțiilor e felul în care datele din bancă ajung în aplicație: de la conectarea automată, prin fișierul exportat din internet banking, până la scrisul fiecărei sume de mână. Alegerea decide cât timp pierzi lunar și cât rezistă obiceiul.
| Criteriu | Open banking | Extras exportat | Scris de mână |
|---|---|---|---|
| Automatizare | Completă | Parțială | Deloc |
| Ce faci o dată | Trei pași, la conectare | Export lunar din internet banking | Nimic — totul e recurent |
| Efort lunar | Niciunul | Un export și un import | Fiecare bon, în fiecare zi |
| Categorii | Automate | Cer potrivire la import | Manuale |
| Recomandare | Cine are cont la o bancă din UE | Cine are o bancă încă neacoperită | Cine chiar ține la caiet |
Să fim sinceri: și caietul funcționează. Cere însă o disciplină zilnică, ținută și în zilele proaste — și exact asta e bariera pe care conectarea contului o scoate din discuție. Dacă încă alegi între o aplicație și un tabel în Excel, comparăm cele două abordări în ghidul despre cum să controlezi bugetul familiei.
Mit vs. realitate
Mit: „Un tabel în Excel îmi dă control total peste banii mei.”
Realitate: tabelul îți dă control peste format. Ca să ai ce analiza, trebuie mai întâi să scrii tu datele acolo — în fiecare zi, inclusiv în zilele proaste. Conectarea contului mută efortul de la introducerea datelor la citirea lor. Iar în 2026 asta contează dublu: salariul mediu net era 5.734 lei în iunie 2026 (INS, comunicat nr. 201/2026), dar creșterea nominală de 3,5% față de iunie 2025 a fost înghițită de o inflație anuală de 10,42% (BNR, Raport asupra inflației, august 2026). Când banii cumpără mai puțin, e mai important să vezi unde se duc.
Cum retragi accesul aplicației la contul tău bancar
Retragerea accesului e la fel de rapidă ca acordarea lui: un clic, fără justificări și fără să aștepți zile pentru confirmare. Ai două locuri unde poți face asta.
Din setările aplicației
În Martia intri în secțiunea de conturi conectate și retragi accesul pentru banca respectivă. Accesul se închide imediat: nicio tranzacție nouă nu mai intră. Poți șterge, separat, și istoricul deja importat.
Direct din aplicația sau site-ul băncii
În aplicația băncii tale, caută secțiunea de securitate sau de consimțăminte: acolo vezi ce aplicații au acces la contul tău și le poți tăia accesul. Retragerea de acolo are exact același efect imediat.
Și chiar dacă nu faci nimic, consimțământul expiră singur după 90 de zile — o cerință a directivei PSD2, gândită exact ca să nu pierzi niciodată controlul asupra celor care îți văd datele.
Nu reușesc să conectez contul — ce fac?
Cele mai frecvente probleme la conectarea unui cont sunt sesiunea expirată la bancă, confirmarea care nu ajunge în aplicația de mobil sau o indisponibilitate temporară a interfeței băncii. Niciuna dintre ele nu înseamnă pierdere de date sau risc pentru contul tău.
- 1.Nu primesc confirmarea în aplicația băncii
Verifică dacă notificările sunt pornite. De multe ori cererea te așteaptă cuminte într-o secțiune de autorizări sau cereri în așteptare. Dacă nici așa nu apare, închizi și redeschizi aplicația băncii sau iei conectarea de la capăt.
- 2.Conexiunea a expirat după 90 de zile
E normal — PSD2 cere reautentificare la fiecare 90 de zile. E o protecție în plus, nu o defecțiune. Reînnoirea arată exact ca prima dată: alegi banca, te autentifici, confirmi.
- 3.Lipsesc tranzacții — de ce nu văd tot?
Cât istoric primești la prima conectare decide banca ta, nu aplicația — de obicei nu tot ce ai cheltuit vreodată. Iar tranzacțiile în așteptare, cum e o rezervare la hotel, se așază pe extras mai târziu. Tot la bancă se decide și asta.
- 4.Nu îmi găsesc banca în listă
Se întâmplă, mai ales la bănci mici sau la sucursale ale unor bănci străine. Până apare conexiunea directă, poți importa extrasul de cont exportat din internet banking.
Martia — AI-ul cu care vorbești despre banii tăi
Întrebi în română — „cât am dat pe mâncare luna asta?” sau „ce abonamente îmi ies din cont fără să observ?” — și primești răspunsul pe baza tranzacțiilor tale reale. Fără Excel, fără scris de mână.
Ce se întâmplă după ce conectezi contul? Prima săptămână
Primele zile după conectare sunt perioada în care aplicația aduce istoricul, pune cheltuielile pe categorii și îți construiește imaginea financiară — fără niciun efort din partea ta.
Ziua 1: tranzacțiile apar singure
La scurt timp după conectare vezi istoricul recent. Fiecare tranzacție cu sumă, dată și comerciant. Nu scrii nimic. E ecranul care pune întrebarea: „stai puțin, cât am dat pe mâncare?” Nu e o surpriză întâmplătoare: mâncarea e cea mai mare felie din consumul gospodăriilor din România, 25,0% (Eurostat, 2022) și 32,1% pe baza anchetei bugetelor de familie (INS, 2025), în timp ce restaurantele și hotelurile înseamnă doar 3,6% (Eurostat, 2022).
Zilele 2–3: cheltuielile intră singure pe categorii
Fiecare tranzacție primește automat o categorie — mâncare, transport, facturi, timp liber. Nu configurezi nimic. Aici se vede valoarea traducerii din limbajul extrasului: DEBITARE DIRECTA către un furnizor de utilități devine „facturi”, iar liniile de abonament se adună într-o singură categorie. Dacă vrei să vezi cum funcționează pe dinăuntru, am scris despre categorizarea automată a cheltuielilor (EN).
Săptămâna 1: prima imagine completă
După o săptămână ai tabloul clar: cât intră, cât iese, pe ce și cât rămâne. Ultima parte e cea care doare cel mai des în România: rata brută de economisire a gospodăriilor a fost negativă, −0,9% în 2024, și abia în 2025 a devenit provizoriu pozitivă, +1,8% (Eurostat). Adică, la nivel de țară, gospodăriile au cheltuit mai mult decât au câștigat. Nu e un defect personal — asta e linia de plecare pentru toată lumea. Următorul pas firesc e unde se duc banii mei, iar dacă bănuiești că plătești lunar lucruri pe care nu le mai folosești, începe cu cheltuiesc prea mult pe abonamente.
Nici povestea datoriei nu arată ca în altă parte
În multe ghiduri europene, prima cheltuială din buget e rata la bancă. În România, nu: 94,3% dintre oameni locuiesc într-o locuință proprie și doar 1,5% într-una cu credit ipotecar (Eurostat, 2024). Ce apasă lunar sunt facturile la utilități și ratele — la magazin sau la un credit de nevoi personale. Când conectezi contul, aici merită să te uiți întâi.
Adam, fondatorul Martia
De la fondator
O întrebare pe care o primim des: „și dacă îmi conectez contul și nu-mi place ce văd?” E o întrebare corectă. Dar exact ăsta e punctul — nu aplicația decide dacă dai prea mult pe mâncare livrată sau dacă pui prea puțin deoparte. Martia îți arată cifrele, fără să te judece, ca decizia să rămână a ta. Să vezi adevărul e primul pas; ce faci cu el te privește.
Dacă tot amâni, întrebarea reală nu e dacă e sigur. E ce vei vedea. Partea bună: cele trei ecrane le faci o dată, iar dacă nu îți place ce iese, tai accesul în aceeași secundă. Nimic din ce afli nu e ireversibil. Doar felul în care te uiți la banii tăi.
Recomandare rapidă
- → Cel mai rapid drum: conectarea directă — trei pași și tranzacțiile vin singure, fără efort lunar
- → Dacă banca ta nu e încă în listă: importul extrasului de cont — merge cu orice bancă, dar cere un export lunar
- → Înainte să conectezi: verifică regimul de acces — o aplicație de buget trebuie să aibă acces doar de citire, niciodată drept de plată
- → După ce ai conectat: așteaptă o lună întreagă înainte de concluzii — unele tranzacții în așteptare se așază mai târziu
Întrebări frecvente
E legal să conectezi contul bancar la o aplicație în România?
Da. Conectarea unui cont bancar la o aplicație externă este reglementată de directiva europeană PSD2, transpusă în dreptul românesc prin Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată. Supravegherea revine Băncii Naționale a României, care licențiază și controlează instituțiile de plată. Legea obligă băncile să dea acces securizat la datele contului furnizorilor înregistrați care oferă servicii de informare cu privire la conturi, numai cu consimțământul tău explicit. Nu e o zonă gri și nu e un truc tehnic: e un drept pe care îl ai ca titular de cont. Aplicația nu îți vede niciodată parola de la bancă și primește exclusiv acces de citire la tranzacții, nu dreptul de a muta bani.
Poate banca să refuze conectarea contului la o aplicație externă?
Nu, atâta timp cât aplicația este un furnizor înregistrat și tu treci prin autentificarea cerută de bancă. Legea nr. 209/2019 obligă băncile din România să pună la dispoziția furnizorilor terți autorizați un canal de acces la conturi. Băncile membre ale Asociației Române a Băncilor au convenit chiar un standard comun pentru aceste interfețe, NextGenPSD2 al Berlin Group, tocmai ca lucrurile să arate la fel de la o bancă la alta. Banca îți poate cere autentificare puternică — cod primit pe telefon sau confirmare în aplicația ei — conform Regulamentului delegat (UE) 2018/389, dar nu poate bloca accesul doar pentru că aplicația e a altcuiva.
Ce vede aplicația după ce conectezi contul bancar?
Vede istoricul de tranzacții și soldurile conturilor pe care le-ai autorizat: nume de comercianți, sume, date. Nu vede parola ta, nu poate iniția plăți, nu poate schimba datele tale personale și nu poate închide conturi. Accesul e strict de citire, definit de categoria de furnizor de servicii de informare cu privire la conturi din PSD2. E aceeași informație pe care o vezi deja în extrasul de cont, doar că sosește singură și ordonată. Un detaliu românesc: descrierile de pe extras vin fără diacritice și cu majuscule — CUMPARARE POS, DEBITARE DIRECTA, RETRAGERE NUMERAR — iar aplicația trebuie să le recunoască în forma asta.
Cum retragi accesul unei aplicații la contul tău bancar?
Poți retrage accesul oricând, din două locuri. Primul: în setările aplicației, de obicei la secțiunea de conturi conectate. Al doilea: direct în aplicația băncii tale, la secțiunea de securitate sau de consimțăminte, unde vezi ce aplicații au acces la contul tău. Din momentul retragerii, aplicația nu mai primește tranzacții noi. În plus, consimțământul expiră singur după 90 de zile, o cerință a directivei PSD2, și trebuie reînnoit dacă vrei să continui. Retragerea accesului nu șterge automat istoricul deja importat: ștergerea datelor este un pas separat, tot din setările aplicației.
Martia funcționează cu banca mea din România?
Lista instituțiilor disponibile o vezi chiar în aplicație, la pasul de conectare, și se actualizează în timp — de aceea nu promitem în articol o listă fixă de bănci. Toate băncile mari din România intră sub aceleași obligații de acces, prin Legea nr. 209/2019, iar procesul arată la fel oriunde: alegi banca, te autentifici în fereastra ei oficială, confirmi accesul de citire. Dacă banca ta nu apare încă în listă, merită să verifici din nou mai târziu sau să începi cu importul unui extras de cont exportat din internet banking, până apare conexiunea directă.
Ce trebuie să faci, concret, ca să conectezi contul bancar la o aplicație?
Trei pași, toți pe telefon. Unu: alegi banca dintr-o listă, apăsând pe logoul ei. Doi: ajungi pe pagina oficială de autentificare a băncii tale — aceeași pe care o folosești de obicei — și introduci datele acolo, la bancă, nu în aplicație. Trei: banca te întreabă dacă ești de acord ca aplicația să îți citească tranzacțiile și confirmi cu metoda obișnuită, cod pe telefon sau confirmare în aplicația băncii. Nu completezi formulare, nu trimiți documente, nu scrii IBAN-ul de mână. După prima conectare, tranzacțiile se sincronizează singure.
Poate aplicația să facă un transfer din contul meu?
Nu. O aplicație de gestiune a banilor conectată prin open banking se înregistrează ca furnizor de servicii de informare cu privire la conturi — o categorie din PSD2 care permite exclusiv citirea tranzacțiilor și a soldurilor. Inițierea unei plăți cere o autorizare complet diferită, de furnizor de servicii de inițiere a plăților, pe care majoritatea aplicațiilor de buget nici nu o solicită. Chiar dacă ai vrea tu să autorizezi un transfer din aplicație, arhitectura tehnică nu îl permite: plățile rămân în aplicația băncii. Acolo faci și transferul instant, și plata programată, și debitarea directă.
Ce aplicații folosesc românii ca să-și vadă banii într-un singur loc?
România nu are o aplicație autohtonă dominantă de gestiune a banilor. Categoria e împărțită între aplicații de plată a facturilor (Pago, cu peste un milion de instalări pe Google Play în 2026, Un-Doi, SelfPay Now), aplicații internaționale de notat cheltuieli precum Wallet sau Spendee și aplicațiile băncilor: George de la BCR, BT Pay, Salt Bank, Revolut. Fiecare aplicație de bancă arată însă doar conturile băncii respective. Aplicațiile independente ca Martia acoperă exact golul dintre ele: adună mai multe conturi într-un singur loc și îți răspund la întrebări despre banii tăi, în română.
Surse și literatură
- Parlamentul European / Consiliul UE (2015), Directiva PSD2 (2015/2366) — reglementarea open banking, reautentificarea la 90 de zile și categoria furnizorilor de informare cu privire la conturi, eur-lex.europa.eu
- Parlamentul României (2019), Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată — transpunerea PSD2 în dreptul românesc, supraveghere BNR
- Institutul Național de Statistică (2026), Comunicat de presă nr. 201 / 12 august 2026 — câștigul salarial mediu net 5.734 lei și brut 9.564 lei în iunie 2026, insse.ro
- Banca Națională a României (2026), Raport asupra inflației, august 2026 — inflația anuală de 10,42% în iunie 2026, bnr.ro
- Eurostat, tec00131 (2024, provizoriu 2025) — rata brută de economisire a gospodăriilor; tec00134 (2022) — structura consumului; ilc_lvho02 (2024) — locuire în proprietate și credit ipotecar, ec.europa.eu/eurostat
- TransFonD (2026), Plăți Instant și RoPay — transfer instant în lei din 22 aprilie 2019, 19 bănci participante; RoPay lansat pe 14 octombrie 2024, platiinstant.ro
- Konsentus (2025), Q3 TPP Open Banking Tracker — 537 de furnizori terți autorizați în Regatul Unit și în SEE (septembrie 2025), konsentus.com