Un model de buget personal în Excel e cel mai ieftin mod de a începe: un tabel de cheltuieli lunare, o listă de categorii și câteva formule. Mai jos îl găsești întreg, în lei, cu un exemplu completat, gata de copiat în Excel, în Excel pentru web sau în Google Sheets.
Partea grea vine după. Un tabel de buget e o promisiune pe care ți-o faci ție: îți cere să scrii de mână fiecare plată, de pe fiecare card, în fiecare săptămână. Dacă ai mai avut un tabel și l-ai lăsat baltă, nu e o problemă de caracter. Așa e construită metoda, iar oricine obosește la un moment dat.
Modelul de mai jos îți dă structura: categorii, formule și o foaie pentru tot anul. Ce nu-ți poate da e consecvența. De aceea, a doua jumătate a ghidului îți spune cinstit când ajunge tabelul și când te scutește de muncă o aplicație care aduce singură tranzacțiile din bancă.
Esențialul
- Modelul are trei părți: foaia lunii (o plată pe rând, în cinci coloane), rezumatul pe categorii și foaia „An”, care pune cele 12 luni una lângă alta
- Formula de bază e SUMIF. Cu setările regionale românești, argumentele se despart cu punct și virgulă:
=SUMIF(C:C;G2;D:D) - Ca reper, o gospodărie din România a avut în 2025, în medie, cheltuieli de consum de 4.833 lei pe lună, din care 1.553 lei pe mâncare și băuturi nealcoolice (INS)
- Tabelul îți dă control total și poate fi gratuit, dar fiecare tranzacție o scrii sau o copiezi tu. O aplicație cu open banking o aduce singură din bancă
- Testul Martia al celor 6 săptămâni: dacă n-ai ținut tabelul șase săptămâni la rând, fără pauză, evidența de mână nu e metoda ta
Recomandare rapidă
- Dacă vrei să începi azi, gratuit: Modelul de mai jos — îl copiezi în Excel sau Google Sheets și îl completezi de mână
- Dacă vrei să nu mai scrii nimic: Martia — citește conturile conectate prin open banking și îți răspunde în română
- Compromisul cel mai bun: Martia + Excel — Martia pentru întrebările de zi cu zi, tabelul pentru analize rare
- Dacă ai un singur cont: Aplicația băncii — inclusă în cont, cu cheltuielile din banca ei deja pe categorii
Ce este un buget personal?
Un buget personal e planul banilor tăi pe o lună: cât intră, cât iese și pe ce. Are două coloane care contează, planul și realitatea: cât ți-ai propus să cheltui pe fiecare categorie și cât ai cheltuit de fapt, după extrasul de cont. Diferența dintre ele îți arată unde să te uiți luna viitoare.
Un model de buget personal e scheletul gata făcut al acestui plan: categoriile, coloanele și formulele, pe care le completezi cu cifrele tale. Bugetul personal urmărește banii tăi. Cel de familie adună veniturile și cheltuielile întregii gospodării, iar metoda pas cu pas pentru bugetul de familie o găsești într-un ghid separat.
Modelul de buget personal în Excel, completat pe o lună
Modelul are trei părți. Foaia lunii e tabelul de cheltuieli lunare: fiecare plată pe un rând, în cinci coloane. Rezumatul, pe aceeași foaie, adună plățile pe categorii și le pune lângă plan. Foaia „An” pune cele 12 luni una lângă alta, ca să vezi și cheltuielile care nu vin în fiecare lună.
Nu ai de descărcat niciun fișier: copiezi capetele de tabel și formulele de aici într-un fișier gol. Așa știi ce face fiecare celulă, iar când un total nu iese, știi unde să cauți. Sumele din exemplu sunt inventate, ca să vezi tabelul plin.
Foaia „Octombrie”, coloanele A–E: tabelul de cheltuieli lunare. Exemplu cu sume inventate.
| Data | Descriere | Categorie | Sumă (lei) | Cont |
|---|---|---|---|---|
| 02.10 | Kaufland | Cumpărături alimentare | 286,40 | Cont salariu |
| 03.10 | OMV Petrom | Carburant | 250,00 | Cont salariu |
| 05.10 | Întreținere bloc | Utilități | 412,00 | Cont salariu |
| 07.10 | Catena | Sănătate | 64,90 | Card de credit |
| 09.10 | Mega Image | Cumpărături alimentare | 97,15 | Card de credit |
| 12.10 | PPC Energie | Utilități | 188,30 | Cont salariu |
| 15.10 | Glovo | Mâncat în oraș | 74,50 | Card de credit |
| 18.10 | Dedeman | Casă și întreținere | 139,99 | Cont salariu |
| 21.10 | Lidl | Cumpărături alimentare | 214,60 | Cont salariu |
| 26.10 | Piață | Cumpărături alimentare | 80,00 | Numerar |
În coloanele G–J ale aceleiași foi stă rezumatul. Planul îl scrii tu, la începutul lunii. Coloana „Cheltuit” se calculează singură, din tabelul de alături, iar „Rămas” îți arată cât mai ai din plan.
Foaia „Octombrie”, coloanele G–J: rezumatul pe categorii, calculat din exemplul de mai sus (lei).
| Categorie | Plan | Cheltuit | Rămas |
|---|---|---|---|
| Cumpărături alimentare | 800,00 | 678,15 | 121,85 |
| Utilități | 650,00 | 600,30 | 49,70 |
| Carburant | 300,00 | 250,00 | 50,00 |
| Mâncat în oraș | 100,00 | 74,50 | 25,50 |
| Sănătate | 100,00 | 64,90 | 35,10 |
| Casă și întreținere | 150,00 | 139,99 | 10,01 |
| Total | 2.100,00 | 1.807,84 | 292,16 |
Ce categorii pui în model?
Începe cu puține și adaugă una nouă doar când vezi că o plată nu are unde să stea. Lista de mai jos e un punct de plecare; nu-ți trebuie toate.
- Venituri: Salariu, Activități independente, Alte venituri.
- Cheltuieli fixe: Chirie / credit ipotecar, Utilități, Abonamente, Asigurări, Credite și rate, Taxe și impozite, Comisioane bancare.
- Cheltuieli de zi cu zi: Cumpărături alimentare, Mâncat în oraș, Transport, Carburant, Sănătate, Îngrijire personală, Îmbrăcăminte, Casă și întreținere.
- Familie și timp liber: Copii, Animale de companie, Educație, Divertisment, Călătorii, Cadouri și donații.
- Restul: Altele, Transferuri în familie, Transferuri personale.
Banii mutați între conturile tale nu sunt cheltuieli. Îi treci la o categorie aparte, de pildă „Între conturile mele”, pe care n-o pui în rezumat, ca să nu-ți umfle totalul.
Cum construiești tabelul de cheltuieli lunare, pas cu pas?
Un tabel de cheltuieli lunare e o listă cu toate plățile dintr-o lună, câte una pe rând, plus un rezumat care le adună pe categorii. În Excel îl construiești în cinci pași, iar în Google Sheets pașii sunt aceiași.
1. Fă foaia „Categorii”
Scrii categoriile una sub alta, în coloana A. Din lista asta faci apoi, în coloana Categorie a fiecărei luni, o listă derulantă (în Excel, prin validarea datelor). Așa scrii mereu „Cumpărături alimentare” la fel, iar SUMIF găsește toate plățile. O singură literă diferită și plata dispare din total.
2. Fă foaia lunii, cu cinci coloane
În A1–E1 scrii Data, Descriere, Categorie, Sumă, Cont. O plată, un rând. Sumele le scrii pozitive, în lei; cu formatul regional românesc, zecimalele vin după virgulă, ca în 286,40. Coloana Cont te ajută când ai bani la mai multe bănci: vezi imediat de pe ce card a plecat o plată.
3. Adaugă rezumatul cu SUMIF
În G1–J1 scrii Categorie, Plan, Cheltuit, Rămas, apoi categoriile de cheltuieli în coloana G. În I2 pui formula care adună plățile din categoria de pe rândul ei, iar în J2 diferența față de plan:
=SUMIF(C:C;G2;D:D)adună sumele din coloana D de pe rândurile la care, în coloana C, scrie categoria din G2.=H2-I2îți arată cât mai ai din plan. Un număr negativ înseamnă că ai trecut de el.=SUM(I2:I7), sub ultima categorie, e totalul cheltuielilor din lună.
Tragi formulele în jos pentru fiecare categorie. Un detaliu care încurcă: separatorul dintre argumente ține de setările regionale ale calculatorului. Cu formatul românesc, unde zecimalele vin după virgulă, argumentele se despart cu punct și virgulă, ca în primul exemplu din pagina de ajutor Microsoft în română pentru SUMIF. Dacă calculatorul e setat pe o regiune în care zecimalele vin după punct, de pildă engleză (Statele Unite), scrii virgulă: =SUMIF(C:C,G2,D:D). Când o formulă copiată dă eroare, verifică întâi separatorul.
4. Duplică foaia pentru fiecare lună
La început de lună duplici foaia lunii trecute, îi dai numele lunii noi, ștergi tranzacțiile și păstrezi categoriile, planul și formulele. Numește foile fără spații: Ianuarie, Februarie, Martie și așa mai departe. Contează la pasul următor.
5. Fă foaia „An”, pentru cheltuielile rare
Foaia lunii îți arată unde ești acum. Foaia anuală prinde ce o singură lună ascunde: asigurarea mașinii, cadourile de sărbători sau impozitele locale pe casă și pe mașină. Categoriile stau pe rânduri, în coloana A, iar lunile pe coloane, de la B la M. În B2 scrii =SUMIF(Ianuarie!C:C;$A2;Ianuarie!D:D), în C2 aceeași formulă cu Februarie și tot așa. În N2, =SUM(B2:M2) îți dă totalul pe an al categoriei. Împarte-l la 12 și afli cât să pui deoparte în fiecare lună pentru ea.
Model de buget de venituri și cheltuieli pentru familie, cu reperele INS
Un model de buget de venituri și cheltuieli pentru familie e același tabel, la nivelul întregii gospodării: toate veniturile casei sus, toate cheltuielile jos, pe aceleași categorii. Ca să știi dacă cifrele familiei tale sunt neobișnuite, pune lângă ele media din Ancheta bugetelor de familie a INS. Pentru 2025, o gospodărie din România a avut în medie venituri de 9.399 lei pe lună și cheltuieli de consum de 4.833 lei (INS, Ancheta bugetelor de familie 2025). Lângă coloana INS adaugă două coloane, Plan și Real, și completează-le lunar.
Media pe gospodărie, lei pe lună, 2025 (INS, Ancheta bugetelor de familie). Potrivirea cu categoriile din model e propunerea noastră, nu a INS.
| Rândul din ancheta INS | Categoriile din modelul tău | Media INS 2025 |
|---|---|---|
| Venituri totale ale gospodăriei | Salariu, Activități independente, Alte venituri | 9.399 |
| Mâncare și băuturi nealcoolice | Cumpărături alimentare | 1.553 |
| Locuință, apă, electricitate, gaze | Utilități; chiria, dacă stai cu chirie | 761 |
| Îmbrăcăminte și încălțăminte | Îmbrăcăminte | 379 |
| Transport | Transport, Carburant | 339 |
| Educație | Educație | 27 |
| Restul cheltuielilor de consum | Celelalte categorii de cheltuieli | 1.774 (calcul Martia) |
| Cheltuieli de consum, total | Totalul cheltuielilor din foaia lunii | 4.833 |
Atenție la total. INS raportează și cheltuieli totale de 8.037 lei pe lună, dar în ele intră impozitele, contribuțiile și cotizațiile (2.699 lei) și valoarea mâncării din producția proprie (456 lei). Cu cheltuielile din extrasul tău se compară consumul, 4.833 lei, nu totalul. Din același motiv, venitul INS de 9.399 lei e socotit înainte de impozite și contribuții, pe când salariul care îți intră în cont e deja net. Și încă ceva: cifrele sunt medii pe gospodărie, nu pe persoană, și sunt un reper, nu o normă.
Pentru partea de venituri, câștigul salarial mediu net a fost de 5.820 lei în iulie 2026 (INS). Cum s-a schimbat de la o lună la alta vezi în pagina despre salariul mediu net din 2026, lună de lună.
Cum aduci extrasul de cont în Excel?
Extrasul de cont descărcat din internet banking e cel mai scurt drum de la bancă la tabel: în loc să tastezi fiecare plată, descarci un fișier CSV, îl deschizi în Excel și copiezi rândurile în foaia lunii. Un extras PDF e bun de arhivă, dar greu de mutat într-un tabel.
La BCR, de pildă, în George Web, la „Extrase de cont”, poți genera extrase din ultimele 12 luni, pe câte cel mult 90 de zile, în PDF sau CSV. Pentru un an întreg descarci patru extrase a câte trei luni. Istoricul tranzacțiilor se poate și exporta separat (BCR, Manualul George Web, 2026). La Banca Transilvania, ING, Raiffeisen sau CEC Bank, verifică în internet banking ce formate de extras și de export îți oferă banca.
Apoi vine curățenia. Descrierile din extrasele românești sunt de obicei cu majuscule și fără diacritice, de pildă CUMPARARE POS, DEBITARE DIRECTA sau PLATA INSTANT. La plățile cu cardul urmează de regulă comerciantul și orașul, adesea și un număr de terminal. Le scurtezi la numele comerciantului, alegi categoria și scoți mutările dintre conturile tale: banii trimiși de la o bancă la alta apar într-un extras ca plată și în celălalt ca încasare, iar dacă nu-i potrivești de mână, îi numeri de două ori. Pentru fiecare bancă o iei de la capăt, pentru că fiecare își aranjează altfel coloanele.
Ce nu face Martia aici
Martia nu importă extrase CSV de la băncile din România și nu exportă în Excel. Tranzacțiile ajung în Martia doar din conturile conectate prin open banking. Pasul cu extrasul dispare, dar tabelul tău rămâne separat de ea.
Prin ce se deosebește un buget în aplicație de un buget în Excel?
Un buget ținut într-o aplicație e un sistem în care tranzacțiile din bancă ajung singure în buget: aplicația se conectează la cont și le împarte pe categorii fără să faci tu nimic. Un buget în Excel e un sistem în care scrii fiecare tranzacție de mână și construiești tu categoriile, formulele și graficele.
Diferența nu e în ce urmărești. Ambele variante notează banii care intră și banii care ies. Diferența e în cine face munca. În Excel, o faci tu. În aplicație, o face programul. Deciziile rămân ale tale în ambele cazuri.
De ce are sens comparația, de fapt?
Pentru că ambele au argumente serioase. Tabelul poate fi gratuit, e flexibil și îți dă control total. Aplicația e comodă, merge singură și nu-ți cere disciplină zilnică. E tentant să vezi alegerea ca pe una evidentă: „aplicația e mai bună, Excelul e depășit”. Nu e adevărat. Fiecare instrument rezolvă altă problemă, iar alegerea bună depinde de cum arată banii tăi.
De ce pare Excelul alegerea mai bună?
Un tabel de buget e un instrument care îți dă control deplin asupra structurii datelor, a categoriilor și a felului în care îți analizezi cheltuielile, fără limitele puse de programul altcuiva. Să fim cinstiți: Excelul are avantaje reale, pe care nicio aplicație nu le poate copia.
Zero costuri, zero dependențe
Google Sheets e gratuit. LibreOffice Calc e gratuit. Chiar și Excel pentru web e gratuit, cu un cont Microsoft. Nu plătești abonament, nu depinzi de nicio firmă și nu riști ca anul viitor aplicația să-și schimbe prețul sau să se închidă. Tabelul tău e al tău, pentru totdeauna.
Flexibilitate totală
Vrei să vezi carburantul separat de transportul în comun? Adaugi o coloană. Vrei să compari trimestrele între ele? Scrii o formulă. Vrei un grafic exact cum ți-l imaginezi? Îl faci. Dacă ai și salariu, și venituri ca PFA, tabelul te lasă să modelezi orice scenariu, inclusiv cele la care nicio aplicație nu s-a gândit.
Confidențialitate și lucru offline
Un fișier pe calculatorul tău nu trimite date nicăieri. Nimeni nu-ți vede cheltuielile și nimeni nu are acces la datele tale financiare. Pentru cine pune confidențialitatea înaintea comodității, argumentul e greu de contrazis.
Pe scurt: tabelul poate fi gratuit, e flexibil și privat. Cine îți spune că e un instrument prost pentru buget nu e cinstit cu tine. Problema e în altă parte.
Unde începe tabelul să piardă în fața aplicației?
Tabelul pierde în fața aplicației din momentul în care bugetul de zi cu zi îți cere mai multă disciplină decât poți duce. Nu e o slăbiciune personală. E un cost de timp care vine în fiecare săptămână, iar viața are săptămâni aglomerate.
Scrisul de mână, în fiecare săptămână, fără pauză
Fiecare cheltuială o scrii de mână sau o copiezi din extras. Fiecare. Cafeaua de dimineață, plinul la OMV, factura PPC, cumpărăturile de la Kaufland, abonamentul Spotify. Fă o socoteală simplă: numără tranzacțiile din extrasul de luna trecută, de pe toate cardurile, și înmulțește cu timpul în care scrii și încadrezi una. Rezultatul e prețul lunar al tabelului. Pare puțin? Încearcă să-l plătești trei luni la rând, fără nicio săptămână sărită.
Problema categoriei „Altele”
Știi cum e. Se termină luna, deschizi tabelul și vezi la „Altele” 900 de lei. Ce-au fost? Nu mai știi. Acum trei săptămâni ai avut o zi grea și n-ai trecut cinci plăți. Să le reconstitui din memorie era prea greu, așa că au ajuns toate la „Altele”. Rezultatul: un buget care nu mai spune adevărul.
Mai multe conturi înseamnă muncă înmulțită
Salariul la BCR, cardul de zi cu zi la BT, economiile la ING și un Revolut pentru călătorii? Pașii de mai sus, cu extrasul descărcat, curățat și pus pe categorii, îi repeți pentru fiecare bancă, în fiecare lună. Iar banii mutați de la BCR în Revolut trebuie potriviți de mână, altfel apar de două ori în buget. Ce cheltuieli scapă cel mai ușor din vedere afli din ghidul despre unde se duc banii cheltuiți de pe mai multe carduri.
Mit și realitate
Mit: „Un buget în Excel merge dacă scrii cheltuielile pe loc, cum le faci.”
Realitate: „Pe loc” înseamnă să deschizi tabelul după fiecare plată și să scrii suma. În viața reală amâni pe seară, apoi pe weekend, apoi pe „când am un pic de timp”. Nu motivația se pierde, ci obiceiul. Iar un obicei zilnic de scris e mai greu de ținut decât economisitul în sine.
Banii gospodăriilor din România, în cifre
Surse: Eurostat, tec00131 (2026), INS, Comunicat nr. 229/2026, INS, Ancheta bugetelor de familie 2025
Ce face o aplicație de buget și nu face un tabel?
O aplicație de buget cu open banking e un instrument care aduce singur tranzacțiile din contul bancar și le împarte pe categorii, fără să scrii nimic. Contează mai mult decât pare: în 2024, rata brută de economisire a gospodăriilor din România a fost −0,9%, adică gospodăriile au consumat, în ansamblu, mai mult decât venitul disponibil (Eurostat, date provizorii). Pentru 2025, tot provizoriu, Eurostat arată +1,8%. Când banii sunt atât de strânși, fiecare lună fără imagine clară costă.
Tranzacțiile vin singure din bancă
Îți conectezi contul, iar de acolo fiecare tranzacție ajunge singură în aplicație: plata cu cardul, transferul, debitarea directă pentru factura de telefon. Nu scrii, nu ții minte, nu descarci extrase. E ca diferența dintre a-ți număra pașii pe hârtie și un ceas care îi numără: datele se strâng, fie că te gândești la ele, fie că nu.
Categoriile se pun singure
Aplicația recunoaște comerciantul și pune tranzacția la categoria potrivită. Kaufland la cumpărături alimentare. OMV Petrom la carburant. Netflix la abonamente. PPC Energie la utilități. Nu mai stai să te întrebi în ce coloană intră o plată, iar „Altele” nu mai devine sertarul cu tot ce-ai uitat. Contează mai ales în România: după ancheta INS pe 2025, mâncarea și băuturile nealcoolice înseamnă 32,1% din consumul unei gospodării, deci conversația despre buget începe de obicei la cumpărăturile de mâncare.
Toate conturile într-un singur loc
Cont la BCR, card la BT, economii la ING, Revolut pentru călătorii? O aplicație cu open banking le poate pune la un loc, dacă băncile tale sunt în lista ei. Vezi cheltuielile totale și toate tranzacțiile, fără să comuți între patru aplicații de bancă. Ce văd aplicațiile băncilor din conturile de la alte bănci citești în ghidul despre multibanking: toate conturile tale pe un singur ecran.
Întrebi, în loc să construiești formule
Asta e partea pe care un tabel n-o are deloc. În Martia nu cauți coloana potrivită: scrii în română „cât am cheltuit pe mâncare în august, din toate conturile?” și primești răspunsul din tranzacțiile tale reale. Sau „ce abonamente plătesc lunar?”. Tabelul îți răspunde doar la întrebările pentru care ai construit deja o formulă.
Și aplicația are limite, iar ele contează
Datele stau la furnizor, nu pe calculatorul tău, chiar dacă accesul e doar de citire. Nu poți construi tabele pivot sau grafice după gustul tău. Martia n-are export CSV și nici limite pe categorii sau alerte când treci de un prag: pragul îl ții tu minte, iar Martia îți spune, când o întrebi, cât ai cheltuit pe categoria respectivă.
Îți trimite, în schimb, o dată pe săptămână, un e-mail cu ce a observat în cheltuielile tale. Accesul la bancă se reconfirmă periodic, iar Martia costă 9 euro pe lună sau 59 de euro pe an. Dacă îți plac analizele proprii, niciun program nu-ți dă libertatea unui tabel bine făcut.
Te-ai săturat să completezi tabelul de mână? Întreab-o pe Martia
Îi scrii în română „cât am dat pe mâncare luna asta?” și primești răspunsul din tranzacțiile tale reale, aduse singure din bancă. Nimic de scris, nimic de uitat, nicio categorie „Altele” umflată.
Aplicație sau Excel: tabel comparativ
Tabelul de mai jos pune față în față o aplicație cu open banking și un buget în Excel pe unsprezece criterii, de la folosirea zilnică până la confidențialitatea datelor. Iată unde câștigă fiecare.
Aplicație de buget cu open banking și tabel Excel, pe criterii.
| Criteriu | Aplicație cu open banking | Tabel Excel |
|---|---|---|
| Introducerea datelor | Automată, din bancă | Manuală, fiecare plată |
| Munca din fiecare săptămână | Te uiți la cifre sau întrebi | Scrii, încadrezi, verifici |
| Categorii | Puse automat | Puse de tine, una câte una |
| Mai multe conturi | Toate într-un singur loc | Extras descărcat de la fiecare bancă |
| Transferuri între conturile tale | Pot fi recunoscute ca transfer intern | Le potrivești de mână |
| Flexibilitatea analizei | Întrebări libere în chat, fără formule proprii | Nelimitată: formule, tabele pivot, grafice |
| Cost | Martia: 9 EUR/lună sau 59 EUR/an | Gratuit (Google Sheets, LibreOffice Calc) |
| Confidențialitate | Datele stau la furnizor; acces doar de citire | Fișierul e la tine |
| Consecvență | Ridicată: se actualizează singură | Scăzută: cere disciplină |
| Pe telefon | Martia are aplicație pe iPhone și Android și merge în browser pe calculator | Se poate, dar e incomod |
| Dependență de furnizor | Da; Martia nu are export CSV | Niciuna |
Recomandare: aplicația cu open banking câștigă la folosirea de zi cu zi: mai puțină muncă, mai multă consecvență. Excelul câștigă la analiză și la confidențialitate. Dacă ții la amândouă, folosește-le pe amândouă.
Pentru cine e Excelul și pentru cine e aplicația?
Alegerea dintre tabel și aplicație nu ține de ce e „mai bun”, ci de ce se potrivește cu felul în care îți administrezi banii. Iată un test simplu care te ajută să decizi.
Testul Martia al celor 6 săptămâni
Testul Martia al celor 6 săptămâni e un mod simplu de a afla dacă bugetul ținut de mână e pentru tine. Regula: dacă n-ai ținut tabelul Excel (sau carnetul) șase săptămâni la rând, fără nicio pauză, evidența de mână nu e metoda ta. Nu e vorba de lene: bugetul manual cere un obicei mai greu de păstrat decât economisitul însuși.
Excelul e pentru tine dacă…
Îți place să analizezi date și să-ți construiești propriile modele. Ai un singur cont și puține tranzacții. Pui confidențialitatea înaintea comodității. Ai nevoie de rapoarte pe care nicio aplicație nu le face: comparații an la an, prognoze, scenarii „ce-ar fi dacă”. Ai timpul și disciplina să scrii regulat. Dacă vrei o structură gata făcută pentru coloana de plan, pornește de la o împărțire simplă a venitului după regula 50/30/20.
Aplicația e pentru tine dacă…
Ai conturi la mai multe bănci. Ai încercat bugetul de mână și ai renunțat. Vrei să știi unde ești cu banii fără să-ți faci timp special pentru asta. Nu te interesează analizele avansate, ci răspunsul la „cât am cheltuit luna asta pe mâncare?”. Preferi să iei decizii decât să strângi date.
Amândouă, dacă vrei imaginea completă
Cea mai eficientă variantă? Să le combini. Aplicația, pentru zi cu zi: datele se strâng fără efort. Excelul, o dată pe trimestru: pe extrasele descărcate de la bancă îți faci prognoze, compari tendințe, plănuiești cheltuielile mari. Aplicația îți ia disciplina zilnică de pe umeri. Tabelul îți dă analiza în profunzime.
Dacă vrei să compari aplicațiile disponibile în România, citește aplicațiile de buget și cheltuieli puse față în față în 2026. Comparația cu Spendee o găsești în Spendee: păreri, preț și o alternativă, iar dacă te gândești la YNAB, citește YNAB în România: preț în lei și alternative.
Cum treci de la Excel la o aplicație fără stres?
Trecerea de la tabel la o aplicație de buget nu cere să renunți la datele vechi. Schimbi doar instrumentul cu care urmărești banii de la o zi la alta. Trei pași fac trecerea ușoară.
1. Nu șterge tabelul
Păstrează Excelul ca arhivă. Datele vechi îți folosesc la comparații an la an, iar nicio aplicație nu-ți înlocuiește anii de evidență proprie. Nu muta tranzacțiile vechi în aplicație. Începi de la zero, cu ce vine din bancă.
2. Conectează banca la aplicație
Alege o aplicație care se conectează prin open banking, de pildă Martia, care folosește Enable Banking. Alegi banca din listă, te autentifici în fereastra oficială a băncii și confirmi accesul de citire. Lista băncilor disponibile o vezi chiar la pasul de conectare. Martia doar citește tranzacțiile și nu mută niciodată bani.
Accesul se reconfirmă o dată la cel mult 180 de zile, după Regulamentul delegat (UE) 2022/2360, iar unele bănci îl cer mai des. Martia nu te anunță dinainte: când accesul expiră, banca apare în aplicație cu un buton de reconectare. Cum ajung datele de la bancă în aplicație afli din ghidul despre cum se sincronizează contul bancar cu aplicația, în spate.
3. Ține ambele variante două săptămâni, apoi decide
Două săptămâni ții bugetul și în tabel, și în aplicație. La final compari: cât timp ți-a luat fiecare? Mai e tabelul la zi? Îți răspunde aplicația la ce vrei să știi? Dacă după două săptămâni tabelul are goluri, iar aplicația are totul, ai răspunsul.
Fondatorul Martia
De la fondator
Am ținut de două ori bugetul în Excel. Prima dată am renunțat după trei săptămâni, a doua oară după cinci. Nu din lipsă de motivație, ci din lipsă de răbdare să scriu 247 de tranzacții pe lună, din patru conturi, de la trei bănci. De asta am construit Martia: ca bugetul să ceară decizii, nu disciplină.
Vezi cum arată bugetul fără Excel: întreab-o pe Martia
Îți conectezi banca, apoi o întrebi pe Martia, în română, orice despre banii tăi. Răspunsul vine din tranzacțiile tale, împărțite deja pe categorii, fără să scrii nicio sumă.
Întrebări frecvente
Ce este un buget personal?
Un buget personal e planul banilor tăi pe o lună: cât intră, cât iese și pe ce. Are două părți care contează. Planul e suma pe care ți-o propui pentru fiecare categorie de cheltuieli. Realitatea e ce ai cheltuit de fapt, după extrasul de cont. Diferența dintre ele îți arată unde să te uiți luna viitoare. Îl poți ține într-un tabel Excel, pe hârtie sau într-o aplicație care aduce singură tranzacțiile din bancă; important e să compari lunar planul cu realitatea.
Cum fac un tabel de cheltuieli lunare în Excel?
Faci o foaie cu cinci coloane, Data, Descriere, Categorie, Sumă și Cont, și treci fiecare plată pe un rând. Lângă ele faci un rezumat: lista categoriilor, suma planificată și suma cheltuită, calculată cu SUMIF. Cu setările regionale românești, unde zecimalele vin după virgulă, argumentele formulei se despart cu punct și virgulă, de exemplu =SUMIF(C:C;G2;D:D), care adună toate sumele din coloana D pentru categoria scrisă în G2. Pentru fiecare lună duplici foaia, iar o foaie „An” adună lunile pe categorii, ca să vezi și cheltuielile rare.
Îți ajunge Excelul ca să ții bugetul familiei?
Îți ajunge dacă ai un singur cont, puține tranzacții și obiceiul de a le scrie pe loc. Greul apare când ai conturi la mai multe bănci, de pildă salariul la BCR, cardul de zi cu zi la BT și un Revolut pentru călătorii. Atunci fiecare plată trebuie scrisă de mână sau copiată din extrasul fiecărei bănci, iar orice săptămână sărită lasă o gaură în buget. Dacă îți plac analizele și controlul total, Excelul e excelent. Dacă ai nevoie de consecvență, o aplicație care aduce singură tranzacțiile prin open banking îți ușurează mult treaba.
Pot aduce în Excel tranzacțiile de la bancă?
Da, prin extrasul de cont descărcat din internet banking. La BCR, de pildă, George Web generează extrase pe cel mult 90 de zile, din ultimele 12 luni, în PDF sau CSV; pentru un an întreg descarci patru extrase a câte trei luni (BCR, Manualul George Web, 2026). La celelalte bănci, verifică în internet banking ce formate îți oferă banca. Munca abia începe atunci: descrierile din extrasele românești sunt de obicei cu majuscule și fără diacritice, ca CUMPARARE POS sau DEBITARE DIRECTA, iar la plățile cu cardul urmează de regulă comerciantul și orașul, adesea și un număr de terminal. Le curăți, le pui pe categorii și scoți transferurile dintre conturile tale, ca să nu le numeri de două ori.
Poate Martia să exporte tranzacțiile în Excel?
Nu. Astăzi Martia nu are export CSV sau Excel și nici nu importă extrase descărcate de la băncile din România: tranzacțiile ajung în Martia doar din conturile conectate prin open banking. Dacă vrei analize proprii în tabel, pe ani întregi, le faci din extrasele descărcate direct de la bancă. Martia face altceva: citește tranzacțiile din conturile conectate, le împarte pe categorii și îți răspunde în chat, în română, la întrebări ca „cât am cheltuit pe mâncare în august?”. Le poți folosi pe amândouă: Martia pentru întrebările de zi cu zi, Excelul pentru o analiză rară, pe extrasele băncii.
Ce aplicație poate înlocui Excelul pentru buget în România?
Depinde ce vrei să înlocuiești. Dacă vrei să nu mai scrii tranzacții, îți trebuie o aplicație care se conectează la bănci: Martia face asta prin open banking, dacă banca ta e în lista de la conectare, și îți răspunde în chat, în română, pentru 9 euro pe lună sau 59 de euro pe an, facturați în euro; Spendee e tradusă în română și listează România printre țările cu conexiune bancară. CashControl aduce tranzacțiile din extrasul importat, nu dintr-o conexiune directă. Fast Budget sau Monefy sunt carnete digitale, tot cu scris de mână. Aplicația băncii, ca George de la BCR, îți pune automat pe categorii cheltuielile din banca ei; unele bănci îți arată și conturile de la alte bănci, cum face Banca Transilvania în BT Pay Web.
Cât costă o aplicație de buget față de Excel?
Google Sheets și LibreOffice Calc sunt gratuite, deci tabelul nu te costă bani, ci timp. Aplicația băncii e inclusă în cont și e construită în jurul băncii respective. În App Store România, în octombrie 2026, Spendee Premium costa 25,99 lei pe lună, iar YNAB apărea cu două abonamente, de 74,99 lei și de 599,99 lei, fără perioada de facturare scrisă lângă ele; prețurile din magazin includ TVA. CashControl PRO costă 19,99 lei pe lună, pe site-ul lor. Martia costă 9 euro pe lună sau 59 de euro pe an și se facturează în euro. Nu are variantă gratuită.
E sigur să-ți conectezi banca la o aplicație de buget?
O aplicație care folosește open banking se conectează după regulile directivei europene PSD2, transpusă în România prin Legea nr. 209/2019. Nu îi dai parola băncii: te autentifici în fereastra oficială a băncii tale și confirmi un acces doar de citire. Aplicația vede solduri și tranzacții, dar nu poate face plăți; Martia doar citește și nu mută niciodată bani. Accesul se reconfirmă o dată la cel mult 180 de zile, iar unele bănci îl cer mai des. Un tabel Excel e privat, dar un fișier trimis pe e-mail sau uitat într-un folder partajat ajunge ușor unde nu trebuie.
Pot folosi Excelul și o aplicație de buget în același timp?
Da, și e o combinație bună. Aplicația adună tranzacțiile zilnic, fără să scrii nimic, și îți spune pe loc cât ai cheltuit pe o categorie. Excelul rămâne pentru analizele rare, de pildă comparația an la an sau un plan pentru o cheltuială mare, pe care le faci din extrasele descărcate de la bancă. Aplicația îți ia disciplina de zi cu zi de pe umeri. Tabelul îți oferă analiza în profunzime atunci când chiar ai nevoie de ea.
Cu ce să încep dacă n-am ținut niciodată un buget: Excel sau aplicație?
Dacă n-ai ținut niciodată un buget, începe cu o aplicație care aduce singură tranzacțiile. Nu trebuie să construiești structura tabelului, să inventezi categorii sau să-ți amintești să scrii plățile: datele sunt acolo din prima zi. După câteva luni, când știi ce întrebări ai despre banii tăi, poți adăuga un tabel pentru analizele pe care aplicația nu le face. Ordinea inversă, întâi tabelul, e cea în care e cel mai ușor să te oprești pe drum.
Surse
- INS (2026), Ancheta bugetelor de familie, 2025: veniturile, cheltuielile totale, cheltuielile de consum și structura lor, insse.ro
- INS (2026), Comunicat de presă nr. 229, 11 septembrie 2026: câștigul salarial mediu net în iulie 2026, insse.ro
- Eurostat (2026), Gross household saving rate, tec00131: România −0,9% în 2024 și +1,8% în 2025, ambele provizorii, ec.europa.eu
- BCR (2026), Manual George Web, secțiunea „Extrase de cont”: extrase PDF sau CSV, pe cel mult 90 de zile, din ultimele 12 luni, erstegroup.com
- Microsoft, Funcția SUMIF, Asistență Microsoft în limba română (citit în octombrie 2026), support.microsoft.com
- BCR (2026), George, partenerul tău digital pentru 2026: categoriile automate din George, bcr.ro
- Banca Transilvania (2026), Întreb BT, Cum adaug în BT Pay Web conturile de la alte bănci?, intreb.bancatransilvania.ro
- Asociația Română a Băncilor, Directiva Serviciilor de Plată revizuită: PSD2 transpusă prin Legea nr. 209/2019, arb.ro
- Regulamentul delegat (UE) 2022/2360 al Comisiei (2022), care modifică Regulamentul delegat (UE) 2018/389, art. 10a, eur-lex.europa.eu
- App Store România (octombrie 2026), Spendee și YNAB: prețurile abonamentelor, Spendee, YNAB
- CashControl (2026), planurile și importul extrasului de cont, cashcontrol.ro